Aceasta carte nu exista - O pirueta in paradox

Am scris această carte despre paradoxuri cu intenţia de a vă intriga şi zăpăci, de a vă încânta şi informa, de a vă ului, de a vă distra şi incita la culme.

Paradoxal, uneori se vor întâmpla chiar toate în acelaşi timp.


Citindu-i paginile, vă veţi confrunta cu unele dintre cele mai importante idei din toate timpurile şi vă veţi familiariza cu unii dintre cei mai mari gânditori din istorie, însă nu trebuie să vă faceţi griji: pentru a savura lectura nu este necesar să fi dobândit deja anumite cunoştinţe şi nici nu este nevoie să fiţi nişte genii ale matematicii ca să înţelegeţi capitolele despre paradoxurile matematice şi despre cele probabilistice.

Scopul nostru este să-i distrăm şi, în egală măsură, să-i facem să se simtă frustraţi pe toţi cititorii, fie ei mai mult sau mai puţin familiarizaţi cu domeniul filozofiei.

Chiar dacă până acum n-aţi mai pus niciodată mâna pe o carte de filozofie, veţi simţi dorinţa de a aprofunda pe cont propriu lucrările unor filozofi ca Platon, Aristotel, Descartes şi David Hume

Ce se înţelege printr-un paradox?


In sensul obişnuit al cuvântului, un paradox este o afirmaţie care pare să se contrazică singură sau să contravină bunului-simţ, dar care este probabil adevărată.

Intr-un sens mai larg, putem considera că orice concluzie mai mult sau mai puţin surprinzătoare sau care ne contrazice intuiţia este o formă de paradox.

Insă, dacă sunteţi în căutarea unei definiţii mai filozofice, cu greu veţi găsi una mai potrivită decât aceea formulată de filozoful britanic R.M. Sainsbury, care afirmă că un paradox este o concluzie aparent inacceptabilă, derivată, printr-un raţionament acceptabil, din premise aparent acceptabile.

Pentru a servi scopurile acestei cărţi, vom adopta o definiţie intermediară, situată între cele două deja amintite: un paradox este o concluzie absurdă, contradictorie sau contraintuitivă, obţinută printr-un raţionament aparent valid.

Multe dintre paradoxurile pe care le vom prezenta aici au implicaţii serioase. Serioase, adică importante din punct de vedere filozofic, matematic sau ştiinţific; dar, sperăm noi, nu serioase fiindcă sunt seci sau plictisitoare.

O parte dintre ele, cum ar fi demonstraţiile trucate (vezi pp. 62-63) sau ghicitoarea dolarului lipsă (vezi pp. 64-65), nu sunt câtuşi de puţin serioase.

De fapt, nici nu sunt paradoxuri în sensul strict al cuvântului (deşi li se potriveşte definiţia noastră lejeră, căci concluziile lor absurde derivă din raţionamente aparent valide).

Adepţii rigurozităţii ar putea fi chiar scandalizaţi fiindcă le găsesc aici, dar sunt prea amuzante ca sa fie lasate de o parte.

Limba: romana

Nr.pagini: 160

Dimensiuni: 13x20

An aparitie: 2013

RECENZII