Anatomia succesului

Anatomia succesului. Marius Ghilezan de vorba cu Dorin Sarafoleanu - Marius Ghilezan

...din carte:

Durabila poveste de dragoste cu Ligia, blonda din Auditorium

Va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
Facerea. 2,24

- Când v-aţi cunoscut viitoarea soţie?

- în anul IV de facultate, ea era în anul II. Noi trebuia să învăţăm pentru examene din diverse cursuri şi materiale care se găseau doar la bibliotecă. Consultam reviste străine, româneşti, referate, bibliografii, doar prin lectura din sală. Stăteam la masă, conspectam ce aveam nevoie.

In Auditorium erau câteva zeci de mese, cu câte doi cititori la o masă. La un moment dat, mi-a sărit în ochi o daie de păr blond în spatele căreia se ascundea o domnişoară deosebit de arătoasă şi foarte mobilă. Ne-am împrietenit. I-am făcut curte vreo trei ani de zile, după care ne-am căsătorit.

- După ce aţi terminat facultatea?

- Eu am terminat facultatea, ea încă era studentă, venise la studii [din Breaza, din Prahova. Socrul meu lucra în petrol la Rafinăria [Câmpina şi întreţinea o gospodărie plină de pomi fructiferi într-o zonă necolectivizată. Veniturile obţinute îi permiteau să suporte cheltuielile de şcolarizare ale Ligiei.

Ulterior, i s-au naţionalizat foarte multe terenuri şi livezi. Ea avea la Timişoara o rudă apropiată, un profesor, doctor militar chirurg, doctorul Opriş, iar soţia sa era profesor de pediatrie la Medicină.

Cei doi soţi au fost mentorii şi sprijinitorii săi în primii ani de facultate. Iubirea noastră a fost simplă ca toate amorurile tinereţii care se sfârşesc prin căsătorie şi durează o viaţă.

- Foarte frumos. Atunci, în acele timpuri, unde vă petreceaţi serile romantice, mergeaţi prin parcuri, povesteaţi sub clar de lună?

- După ce m-a cunoscut pe mine, a plecat din cămin, unde libertatea de mişcare era mai mică, şi a găsit o gazdă la un profesor de limba română. Acest gest a fost ca un semn de dragoste pentru mine. La noul ei domiciliu îi mai făceam câte-o vizită cu prietenele ei, cu amicii mei, mai vorbeam, mai învăţam, mergeam la ceaiuri dansante, apropo de party-urile de astăzi, anul meu avea o orchestră cu aproape toate instrumentele necesare, plus un acordeon.

Eu m-am făcut toboşar. Dacă vă puteţi da seama ce-mi plăcea mie, ritmul, bătutul timpanelor, la propriu...

Limba: romana
Nr. pagini: 319
Dimensiuni: 13X20
An aparitie: 2014

RECENZII