Mario Meunier ofera o reconstituire ampla a portretului marelui intelept Apollonios, urmas demn al traditiei pitagoreice. Ne bucuram de o imagine complexa a personajului, mergand dincolo de prezentarea sa ca simplu taumaturg, asa cum a fost descris de primul sau biograf, renumitul Filostrat. Misiunea declarata a autorului este de a pune la locul cuvenit, a face cunoscuta si a reinvia bizara si atragatoarea figura a unuia dintre cei mai de seama discipoli ai lui Pitagora, a unuia dintre reprezentantii intelepciunii antice si ai ascetismului aristocratic si mistic. Astfel, avem o impletire armonioasa de date istorice reale si evenimente uimitoare, specifice stilului romanesc. Pe de o parte, il descoperim pe filozoful pornit in cautarea unor tinuturi indepartate care, in peregrinarile sale ascetice, interactioneaza cu personaje istorice reale precum Nero, Vespasian, Domitian, si, pe de alta parte, pe inteleptul care infaptuieste miracole in numele misiunii sale civilizatoare si vindecatoare, in egala masura.

Apollonios din Tyana, misteriosul personaj care a fost contemporan cu Iisus Hristos si care a dus o viata ascetica conform doctrinei pitagoreice, a fost si este un model de intelepciune, de vointa si de credinta. Despre Apollonios se spune ca a savarsit minuni in calatoriile sale pornind din Grecia, patria natala, si pana in India. Se mai spune si ca a fost si un mare invatat, de mic studiind gramatica, retorica si medicina, pentru ca mai apoi sa adere la scoala lui Pitagora si sa-si inceapa efectiv viata de ascet, care l-a si facut renumit. Fie ca citim acest volum ca pe o carte de pilde sau ca pe un roman, este limpede ca la final ne va intregi perspectiva asupra marelui intelept idealizat si transfigurat initial de Filostrat.

Considerat de unii un al doilea Pitagora, iar de altii un discipol mai apropiat de divinitate decat maes-trul sau, Apollonios, care in timpul vietii fusese socotit un intelept, a fost cinstit ca un sfant dupa moartea sa. Imparatul Caracalla i-a ridicat la Tyana un sanctuar pe cheltuiala sa. Lampridus ne spune ca Alexandru Sever „avea in palatul lui o capela personala in care venea sa se roage in fiecare dimineata […] si ca acolo, printre imaginile stramosilor sai, le asezase si pe cele ale celor mai buni imparati, ale celor mai buni oameni, personaje celebre avand reputatia unor sfinti, intre care se aflau si portretele lui Apollonios, Hristos, Avraam, Orfeu si ale altora pe care el ii venera ca pe niste zei.

Mario Meunier

Este incontestabil ca a existat un filozof pitagorician, numit Apollonios, in primul secol al erei noastre, ca acest filozof s-a nascut la Tyana in Cappadocia si ca el a impresionat profund multimile prin felul lui de viata, prin faptele sale minunate si prin invataturile religioase […] Acest filozof a calatorit, probabil, in Orient si, poate, in India. El a scris cateva lucrari, prin-tre care o Viata a lui Pitagora, un tratat despre sacrificii si un altul Despre pre-viziunile astrologice, Epistole, dar si un Testament. El s-a consacrat misiunii de raspandire a Adevarului printre con-temporanii lui si a indurat cu fermitate morala persecutiile lui Domitian.

Jean Réville

Cuprins

Cuvant-inainte        7

Capitolul I
Apollonios la Tyana, Antiohia si Babilon        21

Capitolul II
In drum spre India. Sederea la Taxila        57

Capitolul III
Calatoria in India si intalnirea cu inteleptii        75

Capitolul IV
Apollonios in Ionia, in Grecia si la Roma        93

Capitolul V
Apollonios in Spania.        
Intoarcerea in Grecia si calatoria in Egipt         141

Capitolul VI
Apollonios in Etiopia si in Asia Mica        177

Capitolul VII
Apollonios in Ionia, in Italia si la Roma        209

Capitolul VIII
Sederea la Roma si in Grecia. Moartea lui Apollonios        233

Bibliografie selectiva        265