Biografiile secrete ale spionilor

Biografiile secrete ale spionilor. Viata personala a agentilor - Alexandru Popescu


PROFESIILE
„Acoperirile” spionilor
IPOSTAZE

Deşi se spune că spionajul este cea de a doua "meserie" ca vechime în istorie, el nu a fost singura profesie pe care au avut-o agenţii.

Exceptându-i pe cei care activau în cadrul serviciilor secrete, de specialitate (majoritatea ofiţeri), cei mai mulţi dintre ei, deveniţi agenţi din propriei initiativă, racolaţi sau obligaţi prin diferite mijloace să desfăşoare activităţi informative, nu erau, de cele mai multe ori, „spioni de profesie", ci practicau mai ales ca „acoperire" alte ocupaţii.

In ceea ce îi priveşte pe agenţii pentru care spionajul era o a doua meserie după ce făcuseră „pactul cu diavolul", deci se inregimentaseră în „armata spionilor", din punct de vedere profesional existau două ipostaze.

Cea dintâi se referă la situaţia în care ei au continuat să practice profesiile pentru care se pregătiseră şi in care, unii dintre ei, aveau deja o poziţie şi adesea un prestigiu consacrate.

De fapt, această poziţie constituia un avantaj, căci il „recomanda" serviciilor de informaţii şi, în acelaşi timp, constituia o „acoperire", căci puţini îşi puteau închipui că, de exemplu un savant sau un artist de prestigiu era, în acelaşi timp, spion.

Cea de a doua ipostază se referă la situaţia în care agenţii sau serviciile de informaţii recurgeau la anumite profesii, practicate în mod real sau fictive, ca o „acoperire", un „scut" care îi putea feri de privirile indiscrete ale serviciilor adverse.

Alegerea putea viza anumite profesii mai „discrete", greu de a stârni bănuieli, dar au existat şi situaţii în care agenţii şi-au atribuit ocupaţii consacrate cu prestigiu social.

……………….

SAVANŢI, UNIVERSITARI

Una dintre asemenea „surprize" este rolul important pe care l-au jucat în istoria universală a spionajului personalităţi, unele într-adevăr proeminente, dintr-un mediu care, la prima vedere, pare destul de îndepărtat de „lumea tenebrelor" care este spionajul: savanţi, cercetători la unele din cele mai importante instituţii ştiinţifice din lume, universitari, profesori la universităţi prestigioase.

De cele mai multe, ori motivul pentru care agenţiile si serviciile de spionaj/contraspionaj i-au solicitat pe aceştia să îşi dea concursul la rezolvarea unor probleme considerate de interes naţional era competenţa lor în diferite domenii de interes pentru activităţile informative, dar şi unele calităţi personale.

„Ştiinţa secretelor”

...este titlul unui volum al unuia dintre cei mai importanţi specialişti în activităţile criptografice, Simion Singh, în opinia căruia „Confruntarea dintre cei care au inventat coduri de cifrare şi cei care au încercat să le spargă a antrenat gânditori ştiinţifici brili-anţl Această confruntare a dus şi la dezvoltarea unor ştiinţe, de la matematică la lingvistică, de la teoria informaţiei la aceea cuantică”.

Asemenea „gânditori brilianţi" s-au afirmat încă din Evului Mediu.

Matematician, medic şi specialist în mecanică, inventator, scriitor prolific, Girolamo Cardano (1501-1576) a publicat aproximativ o sută de lucrări despre gândirea ştiinţifică şi tehnică a vre-mii sale. Este promotorul unui sistem de cifrare cu cheie. După opinia sa, pentru descifrarea unui asemenea sistem nu este suficientă o viaţă întreagă...

Limba:Romana
Pagini: 371
Dimensiuni: 13X20
Data aparitiei:2015

RECENZII