Cartea nuntii

Cartea nuntii lui Calinescu... mi-a placut. A fost o lectura cu descrieri amanuntite si uneori plicticoase iar finalul nu era cum ma asteptam. Adica viata amoroasa a lui Jim - personajul principal - mi se pare fireasca, totul a mers pe fagas normal.

A vazut o fata-n tren, fata a coborat si s-a facut nevazuta, s-a indragostit de una din prietenele lui apropiate Dora, Dora l-a anuntat ca e logodita, s-a indragostit de alta prietena Lola care mai apoi i-a facut cunostinta cu probabil viitorul logodnic si el s-a casatorit pana la urma cu Vera, fata din tren pe care, evident, destinul a adus-o in calea lui.

Si-au trait fericiti, au facut probabil mai multi copii, aveau bani din mosteniri... Cam ca in zilele noastre :) Ma asteptam la un moment dat la ceva suspans in viata lui dar prietenele bune nici n-au mai aparut in a doua parte a cartii, deci nu tu invitatie la nunta. Iar apoi baiatul asta de unde era asa avut chiar si inainte de casnicie, inainte de a primi cadou de nunta si mai apoi mostenire de la unchiul sinucigas?

Ca nu se spunea nicaieri cum ca s-ar fi dus la vreun serviciu, doar ca revenise de la studii din Italia. Eh...poate viata la inceputurile anilor 1900 era mult mai usoara chiar si in Romania :) Despre restul familiei lui Jim n-am decat...zambete! In concluzie: lectura usoara, carte soft de primavara; nota 7,5/10

RECENZII