Cele sapte vieti ale Moirei. Destinul

…autoarea cărţii nu şi-a propus şi nici nu şi-a imaginat vreodată că va deveni scriitoare.

Aceasta până într-o zi când a aflat un lucru inedit despre sine: este un medium de transă, lăsat pe această planetă şi în acest spaţiu, pentru a ţine legătura cu cei din celelalte spaţii asemenea nouă, dar aflaţi în forma noastră subtilă reală.

Fenomenele paranormale realizate de autoarea cărţii sunt multiple: manifestarea prin corpul său de carne a îngerilor păzitori, ghizilor şi altor ENTITĂŢI BENEFICE SUPERIOARE, salt în timp, salt în spaţiu, hipnoză regresivă, călătorie în corpul de carne, diagnostic asupra unor persoane necunoscute aflate la distanţă, diagnostic pe fotografie, citire în cronica Akasha, citire în CARTEA VIEŢII şi în CARTEA DESTINULUI, clarviziune, vise conştiente, vedere şi relatare simultană din astral, extracorporalizare conştientă şi nu în ultimul rând, scriere automată.

Prin acest ultim fenomen para a fost scrisă această carte. Scriitoarei i se oferă extraordinara şansă de a prelua din astral în stare de vis conştient, folosind cristalul de cuaiţ informaţii uluitoare pe care are posibilitatea de a le reda apoi conştient în scris.

Fragmente din carte:


Noile imagini ce-mi invadară sufletul, reprezentau noua viaţă ce-mi fusese hărăzită. Ceva lipsea din cunoaşterea mea de acum: ce făcusem între cele două vieti, de când plecasem împreună cu OCSA şi cu ceilalţi şi ne înălţasem la ceruri. Parcă ştiam ceva, dar nu puteam să-mi amintesc. încercam zadarnic să-mi amintesc, căci cunoaşterea refuza să vină.

Atunci m-am lăsat în voia imaginilor ce veneau de la sine...
-------------------------
M-am născut într-o familie de tineri bogaţi. El, tatăl meu, era fiul guvernatorului roman, iar mama mea era din neamul dacilor odată liberi. Mama era foarte frumoasă şi înţeleaptă. Deşi era măritată cu un roman şi era oarecum izolată de neamul ei, păstrase înţelepciunea ancestrală a poporului său. Tata era un fiu de guvernator, cu educaţie aleasă, de care bineînţeles că era foarte mândru. în orgoliul lui nu realiza că nu înţelegea de fapt foarte multe lucruri.

Eram născută de puţin timp şi încă nu mă acomodasem cu noul trup. Era atât de mic şi de firav! Dar EU ERAM AICI CA SA SUFĂR TRUPEŞTE, PENTRU A-MI EVOLUA SUFLETUL.

Când am deschis prima oară ochii, am văzut-o pe mama mea, care era aşa de frumoasă încât m-a vrăjit. La început mi s-a părut o străină, dar apoi încetul cu încetul, am înţeles cine era. Mă întâlnisem cu ea şi în altă viaţă. Ochii îi cunoşteam chiar foarte bine. Când a început să vorbească, am înţeles cine era: ONEISA, sora şi prietena mea.

M-am bucurat nespus de intalnirea cu ea si ca atare am incetat plansul, desi corpul fizic ma strangea ingrozitor cauzându-mi dureri năpraznice.

Ea m-a luat în brate si alintându-mă, m-a strâns la piept. Mă iubea din tot sufletul. Dragostea ei era foarte profundă. Legături nebănuite de ea o legau de mine. Simţea asta, dar nu putea să-şi explice ce anume simte.

Eu ştiam cine este, căci nu uitasem totul. Ştiam acum şi ce destin mă aştepta. Trebuia doar să nu uit un singur lucru: DRAGOSTEA FAŢĂ DE DUMNEZEU. Ştiam că voi fi foarte încercată pe tot parcursul vieţii, că toţi vor vrea sa mă ajute, dar nimeni nu va putea, singura mea speranţa rămânând TATĂL CERESC.

Cum stăteam în braţele ONEISEI, deodată în încăpere intră un bărbat înalt, voinic, îmbrăcat foarte curat. Totul strălucea pe el, însă ceva din interiorul meu striga după ajutor. Această fiinţă nu-mi plăcea deloc. Nu o doream la căpătâiul meu.

De aceea, am început să urlu cât puteam, pentru a atrage atenţia mamei mele actuale asupra acestei fiinţe. în acelaşi timp încercam să transmit telepatic tot ce ştiam eu despre această creatură, dar ONEISA nu mă înţelegea. Din contră, îi purta un respect deosebit acestei creaturi. Ce era de făcut?

Bărbatul se apropie de patul unde şedeam împreună cu ONEISA şi vru să mă atingă. Atunci, repulsia şi groaza de a fi atinsă de acel individ îşi făcură loc la suprafaţă şi începui a bate din mâini şi din picioare. El mă privi cu ciudă, dar nu renunţă la gândul de a mă lua în braţe şi conform obiceiului, mă scoase afară, în faţa poporului adunat în afara casei, spre a mă prezenta.

Urlam cât puteam la atingerea lui, dar gerul de afară mă îngheţă imediat. Bărbatul mă ridică deasupra capului şi mă arătă tuturor. Ştiam că este tatăl meu, dar nimic nu mă lega de el. Nu era fratele meu. Era un necunoscut. Totuşi am tăcut şi am stat cuminte, pentru ca ritualul să ...

Limba: Romana
Nr.pagini: 174
Dimensiuni:
An aparitie: 2013

RECENZII