Cerealele glutenice si boala celiaca

Cerealele glutenice si boala celiaca sau Cand graul poate sa ne imbolnaveasca - Gheorghe Mencinicopschi

Funcţiile fiziologice ale intestinului subţire

Intestinul subţire este lin organ esenţial pentru: elaborarea răspun- sului imun, toleranţei orale, digestia alimentelor, absorbţia selectivă a substanţelor digerate, progresia chilului datorită peristaltismului generat de musculatura netedă longitudinală şi circulară.

Digestia alimentelor are loc în principal în duoden, terminându-se la nivelul jejunului şi ileonului. Digestia alimentelor are loc sub acţiunea salivei, sucului gastric, bilei, sucului pancreatic şi sucului intestinal.

ABSORBŢIA SUBSTANŢELOR DIGERATE are loc la nivelul vilozităţilor intestinale, pe când la nivelul criptelor are loc im proces de secreţie.

Produşii de digestie pot trece bariera intestinală prin două mecanisme:

- printre enterocite, bariera principală fiind joncţiunile strânse (fig. 10,11), procesul fiind imul pasiv.

- prin traversarea enterocitelor (bordura în perie) pătrunzând pe la nivelul membranei apicale şi părăsindu-le la nivelul membranei bazola-terale.

Acesta este un transport activ, specific realizat prin pinocitoză sau endocitoză, intermediat de receptori extrem de specifici fiecărui component. Energia necesara procesului de transport activ este furnizata de ATP.

Astfel absorbţia diverselor substanţe este fin reglată. Produşii de digestie ai proteinelor, glucidelor şi trigliceridele cu lanţ mediu (MCT - unt de cocos) sunt transportaţi spre fluxul sanguin ajungând la ficat pentru complexe procesări. Produşii rezultaţi din digestia grăsimilor sunt transportaţi de către limfă.

……………….

Nucleotidele

Componente chimice esenţiale ale celulei umane sunt acizii nucleici, acidul dezoxiribonucleic (ADN) şi acidul ribonucleic (ARN).

Aceste macro-molecule gigantice, în special cea de ADN, au funcţii speciale, dedicate stocării informaţiei genetice care în interacţiune complexă cu factorii epigenetici (dintre care se distinge prin importanţă factorii alimentari), generează o nouă fiinţă umană, după care gestionează întreaga ontogenie a acelei fiinţe, până la moarte.

Acizii nucleici, molecule informaţionale esenţiale (dar nu unice, deoarece 0 alte molecule au funcţii informaţionale) sunt combinaţii din trei componente:

1) un zahăr simplu (oză):

- riboza pentru ARN;

- dezoxiriboza pentru ADN.

2) baze purinice (adenina A, guanina G) şi

baze pirimidinice: citozina C, timina T pentru ADN şi uradl U pentru ARN.

3) acid fosforic.

Combinaţia celor două componente, o bază azotată (purinică, piri-midinică) cu un zahăr (oză) formează un nucleozid, iar unirea acestuia cu acidul fosforic generează un nucleotid.

Nucleotidele simt baza de construcţie a acizilor nucleici (ADN - ARN), ele formând succesiunea care generează lanţul catena simplă a acestora.

In natură, se întâlnesc numeroase nucleotide, dar, pentru funcţiile fiziologice umane, doar câteva sunt foarte importante.

Nucleotidele, în afara celor ce construiesc acizii nucleici, având importante funcţii biologice în corpul uman simt:

- adenozintrifosfatul (ATP) care deţine două legături macroergice esenţiale pentru furnizarea energiei biologice la nivel celular şi corporal.

Limba: romana
Nr. pagini: 373
Dimensiuni: 17X24
An aparitie: 2015

RECENZII