Creanga de aur

Creanga de aur

Mihail Sadoveanu

A ajuns până la barbarii de dincolo de muntele Em şi până la noroadele de la Carpaţi vestea-poveste că împărăţia caută soţie pentru feciorul Vasilisei lrina, care va ajunge curând să fie el singur vasilevs.

La stânile lor din munţi, ori la staulele din bălţi, ori la popasurile de la marginea holdelor, la focurile de seară, oameni cu plete zbârlite, mirosind a duhori şi pulbere, grăiau de comorile fără de numai şi de palatele încântate care stau între mări.

Acolo-i raiul lumii şi buricul pământului, acolo sunt livezi cu mere de aur şi cântă pasărea măiastră la ferestre împodobite cu mărgăritare.

Boieri îmbrăcaţi cu biăni scumpe, cu căciuli de breb în cap şi ciubote roşii în picioare, umblă din cetate în cetate, întrebând dacă nu s-a pomenit şi nu s-a auzit de cea mai frumoasă fecioară, despre care au prorocit vracii, ş-au visat schivnicii cum că ar fi sortită să ajungă a fi doamna lumii.

Cine nu poate răspunde primeşte un ban de aramă; cine răspunde primeşte un galben ş-un strai de mătase.

Astfel alaiul creşte umblând şi căutând, până ce se va afla acea colibă sărmană unde stau de vorbă trei surori cosânzene.

De ce trebuia să se găsească împărătiţa într-o colibă, nimeni n-ar fi putut spune. Măcar atâta mângâiere se cuvenea sa aibă noroadele în râvna şi-n visurile lor.

Caci de veacuri se sileau să coboare din negură către lumină, să rupă farmecele, să dărâme idolii, să spintece haznalele şi să deschidă comorile.

Necontenit bătuţi de oştile bizanţului, îşi oblojeau rănile şi-şi sporeau îndârjirea. Astfel unii dădeau târcoale hotarului, admirând şi temându-se.

Iar alţii visau în sălaşurile lor, amăgindu-se cu poveşti până ce va veni vremea să se rupă înaintea lor zidurile îndoite de la Constantin-lmpărat şi de la Atila şi să li se deschidă Poarta de Aur.

Ca să se îndeplinească hotărârea măritei Vasilise, umblaseră în împărăţie, în acel an fericit, mulţi dregători, căutând şi alegând fecioare frumoase, care ar fi fost vrednice să intre în Palatul Sfânt.

Ca întotdeauna, poveştile noroadelor trebuiau să rămâie poveşti. Preacinstiţii patriei nu nimeriseră şi nu poposiseră decât la curţi bogate. Inălţimea trupului, numărul anilor şi condurul se potriviseră numai unor fecioare crescute întru îndestulare, ai căror părinţi îşi scriau pe catastifuri lungi bogăţiile.

Deci când s-a zvonit că s-ar fi aflând între cele alese şi o copilă care nu venea dintru îmbelşugare şi fericire, noroadele s-au bucurat binecuvântând, căci minunea aducea un nou spor nădejdilor şi basmului.

Dintre cele găsite, nu se putea alege decât una ca să fie împărăteasa lui Constantin-lmpărat.

Se bucurau douăzeci de fiinţe tinere, visând cununa şi purpura, dar aveau să se întristeze nouăsprezece. Căzute din înălţime, n-ar mai fi fost vrednice decât de moarte, şi de monahie.

Era uşor de înţeles că sorţii cei mai mulţi nu sunt pentru izbândă, insă ele nu voiau să cunoască decât globul fermecat în care-şi vedeau imaginea în purpură.

Când Stavrikie, marc logofăt şi mare postelnic al Împărăţiei, porunci adunarea lor la palatul Hieria, pe ţărmul asiatic al Bosforului, şi când alaiurile prinseră a intra pe porţi, viitoarele împărătesc se uitară cu mirare si dispreţ unele la altele.

Maria de la Amnia venea în tovărăşia bătrânei Teosva. Se afla pe cale, in urma lor, şi cuviosul bătrân hilarei cu toţi ai casei.

Preasfinţitul Platon părăsise pe zece zile adunarea episcopească de la cetatea Nikeea şi se ostenise către sărbătoarea nunţii împărăteşti...


CUPRINS:

CAPITOLUL I
• E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie

CAPITOLUL II
• Puterile sufletului erau proaspete şi curate în lumea veche a Daciei şi sub semnul lor sta Kesarion Breb

CAPITOLUL III
• Kesarion ascultă sfaturile şi descântecele bătrânului Dccheneu

CAPITOLUL IV
• Lui Kesarion Breb îi apare preasfinţitul episcop Platon de la Sakkoudion

CAPITOLUL V
• Aici se arată frumuseţea şi puterile Bizanţului pe când era împărăteasă preaslăvita Doamnă lrina şi se leagă prietenie între preasfinţitul Platon şi Kesarion Breb egipteanul

CAPITOLUL VI
• Despre Dumnezeu şi oameni, pământ, cer şi mare; despre neamurile împărăteşti şi mai cu seama despre un conducător de cămile, care, fără să ştie, aduce primele veşti de la sfântul Filaret

CAPITOLUL VII
• Inainte de a ajunge la fericitul Filaret, Kesarion Breb cunoaşte şi alţi oameni vrednici din Paflagonia şi de la Amnia

CAPITOLUL VIII
• Aici Kesarion Breb află bucuriile cuviosului Filaret şi ale doamnei Teosva, precum şi o bucurie a sa proprie

CAPITOLUL IX
• Aici lucrurile se petrec ca în vremea cea de demult a basmelor mamei

CAPITOLUL X
• Mărirea şi tihna stau în hotare deosebite

CAPITOLUL XI
• Sub strălucirea purpurei bizantine se vădesc lucruri nu tocmai bine mirositoare

CAPITOLUL XII
• Steaua amurgului

CAPITOLUL XIII
• Soarta celor tari ai lumii c una cu soarta mişeilor

CAPITOLUL XIV
• Despre o pasăre măiastră cu ochi şi glas de om

CAPITOLUL XV
• In care celor fericiţi şi nefericiţi li se încheie timpul

CAPITOLUL XVI
• Carte de la Sakkoudion

CAPITOLUL XVII
• Floarea de gheaţă

Referinţe critice
„Creanga de aur” - un basm religios

Mihail Sadoveanu despre masonerie şi „Creanga de aur”
Tentaţia romanului filosofic sau despre compensaţia romanului mitic (Pornind de la Creanga de Aur)

Mihail Sadoveanu francmason
Cronologie

Activitate politică

Limba: romana

Nr.pagini: 216

Dimensiuni: 14X20

An aparitie: 2015

RECENZII