Cum sa-ti linistesti zbuciumul mintii

Cum sa-ti linistesti zbuciumul mintii

Osho

Exista metode similare de paralizie a minţii. Poţi sâ posteşti. Apoi mintea spune câ trupului i-e foame, dar tu nu-l alimentezi, nu asculţi de minte.

La un moment dat, mintea se plictiseşte. Corpul continuâ sâ simtâ foamea, dar mintea nu raporteazâ nimic. Ce rost ar avea?

Nu e nimeni sâ asculte, nu e nimeni sâ râspundâ. Apoi are loc o anumitâ paralizie a minţii. Mulţi oameni care ţin posturi lungi cred câ au atins starea de meditaţie. Nu e meditaţie, e doar un nivel scâzut de energie, paralizie, insensibilitate. Se mişcâ asemenea unor cadavre. Nu sunt vii.

Nu uita câ meditaţia îţi va aduce şi mai multâ inteligenţâ, o inteligenţâ infinitâ, o inteligenţâ care radiazâ. Meditaţia te va face mai plin de viaţâ şi mai sensibil; îţi va îmbogâţi viaţa.

De exemplu, asceţii: viaţa lor a devenit ca şi cum n-ar fi viaţâ. Aceşti oameni nu mediteazâ. Poate câ sunt masochişti, torturându-se singuri şi plâcându-le aceastâ torturâ... mintea e foarte vicleanâ, face lucruri şi le raţionalizeazâ.

In mod obişnuit, eşti violent faţâ de ceilalţi, dar mintea e foarte vicleanâ - poate învâţa nonviolenţa, poate predica non-violenţa.

Apoi violenţa e îndreptatâ câtre sine. Iar violenţa pe care o ai faţâ de propria persoanâ e respectatâ de oameni, pentru câ trâiesc cu ideea câ a fi ascet înseamnâ a fi cucernic. Asta e pur nonsens.

Dumnezeu nu e ascet, altfel n-ar exista flori, n-ar exista pomi înverziţi, ci doar deşert. Dumnezeu nu e ascet, altfel n-ar exista cântec, nici dans - doar cimitire şi iar cimitire Dumnezeu nu e ascet; lui Dumnezeu îi place viaţa.

Dumnezeu e mai epicurian decât îţi închipui. Când te gândeşti la Dumnezeu, fâ-o în termenii lui Epicur. Dumnezeu e o câutare constantâ a unei fericiri, a unei bucurii, a unei beatitudini cât mai mari. Nu uita asta!

Dar mintea e foarte vicleanâ. Ea poate raţionaliza paralizia ca meditaţie; poate raţionaliza plictiseala ca transcen-denţâ; poate raţionaliza mortâciunea ca renunţare.

Ai grijâ! Nu uita niciodatâ câ dacâ te deplasezi în direcţia potrivită vei continua sâ înfloreşti. Vei râspândi tot mai mult parfum şi vei fi creativ. Şi vei fi sensibil la viaţa, la iubire şi la orice îţi pune la dispoziţie existenţa.

Sâ ai în minte un ochi pâtrunzâtor - vezi care sunt motivaţiile acesteia. Când faci ceva, cautâ imediat motivaţia, pentru câ dacâ îţi scapâ motivaţia, mintea se apucâ şi te prosteşte, spunându-ţi câ alta era motivaţia.

De exemplu: vii acasâ nervos şi îţi iei copilul la bâtaie. Mintea va spune: „E doar pentru binele lui, ca sâ fie cuminte". Asta e o raţionalizare. Cautâ mai adânc... Erai nervos şi voiai pe cineva pe care sâ te răzbuni. Nu poţi sâ fii nervos pe şeful tâu de la birou, el e prea puternic pentru asta.

Şi e riscant şi periculos din punct de vedere financiar. Nu, aveai nevoie de cineva neajutorat. Copilul e perfect neajutorat, el depinde de tine; nu poate sâ reacţioneze, nu poate sâ fa câ nimic, nu-ţi poate plâti cu aceeaşi monedâ. Nu poţi gâsi o victimă mai bunâ...


CUPRINS:

1. Ce este meditaţia?
2. Meditaţia e natura ta
3. Meditaţie şi eşec
4. Vindecarea separării dintre minte şi corp

5. Meditaţia e viaţă, nu mod de viaţa
6. Fericirea e scopul, meditaţia mijlocul
7. Fiecare dintre noi e un mistic înnâscut
8. Mintea are logoree

9. Mintea e un fenomen social
10. Mintea gândeşte - meditaţia ştie
11. Psihologia lui Buddha
12. Conştientizare de sine, nu conştiinţă de sine

13. Meditaţiile active ale lui Osho pentru omul modern
14. Răspunsuri la întrebările celor care meditează

Anexă: Meditaţia Nadabrahma, creator: Osho

Limba: romana

Nr.pagini: 190

Dimensiuni: 13X20

An aparitie: 2015

RECENZII