Dacii de-a lungul mileniilor

Dacii de-a lungul mileniilor

…teoria dacologului Dumitru Bălaşa, sprijinindu-­se pe o bibliografie amplă, are meritul de "a lăsa să vorbească mai mult textele, documentele şi alte citate, prin puterea lor de convingere".

Este vorba de o nouă citire a tuturor textelor, din antichitatea greco-­latină până în zilele noastre, şi punerea lor în lumina adevăratei perspective ştiinţifice.

Cercetătorul propune o idee de mare impact în lumea ştiinţifică şi anume ideea continuităţii spiritualităţii traco-­dacice transmisă de-­a lungul mileniilor, până în zilele noastre.

Preot cercetător, Dumitru Bălaşa vede în România dacică vatra a ceea ce se numeşte "Vechea Europă", o entitate culturală, focar de spiritualitate în spaţiul carpato-­mediterano-­asiatic, axată pe o societate patriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare, care a precedat cu câteva milenii civilizaţia sumeriană.


Fragment din carte:


…este bine să se ştie că aşa-zisa colonizare a Daciei s-a făcut cu elemente traco-dace, care aveau legături sanguine cu Dacii nord-dunăreni. Toate persoanele ce apar în inscripţiile descoperite în Daco-România sunt de fapt Dacii din diaspora.

Încercarea lui Traian de a reface Marele Stat al Tracilor s-a realizat în parte, dar nu a durat decît pînă în anii 271. în 304, Galerius, care a constatat că majoritatea locuitorilor din Imperiul Roman o formau Dacii şi cu ei biruise pe Perşi, de acord cu senatul de la Roma, a decretat desfinţarea numelui de roman pentru marele imperiu şi l-a numit Imperiul Dac. Aceasta a durat pînă în anul 312.

Imperiul Dac a fost continuat de Constantin cel Mare pentru 36 de ani şi apoi de Iustinian pentru trei decade. Despre Imperiul Dacic vom vorbi la timpul potrivit.

Unii cercetători, între care elevii Şcolii Ardelene de la Blaj, în frunte cu Samuil Micu (Clain) afirmă eronat că "romanii au supus totuşi toată Dachia şi pre Geţi, locuitorii Dachii i-au stîrpit".

Cu această concluzie eronată s-au adus cele mai mari prejudicii istoriografiei Daco-României. Realitatea a fost cu totul alta. Traian uzurpatorul inteligent al celei mai mari culturi din lumea veche, a Daciei nord-dunăreană, şi-a constituit armata şi organele administrative din Traco-Dacii din diaspora.

De fapt, romanii nu erau decît nişte vîrfuri de elemente compozite, în special Traco-Daci. Spre această concluzie ne duce şi numărul mare de împăraţi şi de guvernatori de provincii, care numai romani nu erau.

…………………………


CUPRINS:

Prefaţă
De unde am pornit

I. Preliminarii

1. Strămoaşele şi strămoşii Daco-Românilor
2. Mormintele princiare străbune
3. Hestia, regina Dacilor în perioada matriarhatului
4. Ursătoare şi ursători
5. Cultul focului
Un puternic documentar pentru epoca matriarhatului
6. Baba Dacia - Baba Dochia
Mărţişorul
Legăturile frăţeşti
7. Peştera Muierii (nu a Muierilor cum scriu unii)
8. Fabuloasele comori dacice şi marea pagubă ce s-a adus culturii universale prin distrugerea acestor comori
9. Zamolxis, medic şi primul rege al Dacilor, cunoscut nominal
Zamolxis medicul
Un alt rege dac, Zamolxa
10. Încercarea lui Darius, regele Perşilor de a robi Dacia
11. Replica de la Ocnele Mari
12. Expediţia lui Alexandru Macedon împotriva Dacilor
13. Marele neam al Tracilor
Tracii, Dacii şi Romanii
14. Legile frumoase (Belagines) ale Geto-Dacilor
15. Cine sunt agresorii?

II. Imperiul dac

1. Fost-au exterminaţi daco(românii) în anii 102-106?
2. Gallienus şi Aurelian, între anii 253-275, au "golit" toată Dacia
Transilvania = Corona Montium
3. Marea răscoală a Dacilor din 117 d.H.

III. Dacia imperială

1. Predarea Daciei romane federaţilor Goţi
2. Războaiele lui Gallienus în Dacia
3. Luptele lui Aurelian

IV. Erori de interpretare în problemele fundamentale ale istoriei Daco-Românilor

Observaţia lui Strabon
1. Prima eroare. Nu se ţine cont de legăturile de sânge
2. A doua eroare. Nu se ţine cont că Dacii erau din neamul Tracilor
3. A treia eroare. Nu se ţine cont de izvoarele documentare
4. A patra eroare. Limba Dacilor ar fi dispărut
Inscripţiile descoperite pe teritoriul Daco-Român
Ce se ştie despre limba dacilor în timpurile mai noi?
5. Dacia Liberă şi Dacia imperială, romană
6. Situaţia robilor şi a robiţilor în antichitate
Robii şi jurământul de credinţă al robilor
7. Religia Geto-Dacilor. Gnosticismul dacic
Prima biserică-şcoală
Gnosticismul
Ofiţii
Steagul dacic
Şarpele casei
Gemele gnostice descoperite în Dacia romană
Incineraţia
Creştinarea Daco-Românilor
Cultul lui Dionysos
8. Greşeala de a înţelege prin Geţi, în anumite texte, Pe Goţi
Dacii sub primii migratori din est
Imperiul Dac înfiinţat de împăratul Galerius cel Bătrîn
Arcul de triumf ridicat de cei doi Galerius în Salonic
Gontinutatea Imperiului Dac sub Constantin cel Mare
Daco-Românii pe arcul de triumf al lui Constantin cel Mare
Podul de la Celei, judeţul Romanaţi
Attila
Justinian
9. Episcopiile Daco-României
Episcopia Daciei, cu sediul la Recidiva
Episcopia Daciei
10. Altă mare eroare fundamentală
Mesageţii = Geţii puternici
Dacii în secolul IX şi X
Neamul geţilor
Autohtonii şi migratorii
Valahii sunt aşa numiţii Daci
Daco-Românii din peninsula Istria Adriatică
Boetius din Dacia
Legăturile Valahilor cu Constantinopolul
Ioniţă Asan şi papa Inocenţiu al III-lea
Cel mai mare fals al seolului al XIX
Situaţia geografică a Geto-Dacilor după anul 1250
Regele Litovoi, 1247-1271
Ţara Lotrului sau Lotria
Stema Daciei din antichitate pînă în evul mediu
Daco-Românii în opera lui Laonic Chalcocondril
Dacia Liberă

V. Continuitatea străbună

1. Bîzdîna o veche cetate Geto-Dacică
2. Beledina sau Beletina, altă cetate Geto-Dacică
3. Stîlpul dacic antropomorf
4. Daco-Românii mânîncă şi azi la masa de lemn
a. La ursători
b. După botez
c. Datul de grindă
d. La nuntă
e. La parastasul de 40 de zile
Legăturile Daco-Române cu Constantinopolul
Creştinismul popular
Creştinismul, doctrina cultă
Niceea, Constantinopol, Efes
Vlaherna
Ţara Românească în sec. IX
Arhivele secrete şi biblioteca Vaticanului
De ce nu avem documente mai vechi decât secolul XIV
Inversarea surselor
Planşa 1. Adevărata hartă a lumii vechi
Planşa 2. Comparaţie Sarmisegetusa - Stonehenge

Autor: Dumitru Balasa

Limba: romana
Nr.pagini: 292
Dimensiuni: 13x20
An aparitie: 2012

RECENZII