De-ale gurii. Carte de nutriție pentru copii și părinți

De-ale gurii. Carte de nutriție pentru copii și părinți

Autor: Iulian Tănase, Dr. Simona Tivadar

De-ale gurii este jurnalul unui puști în vârstă de 11 ani, pe nume Tase. Puștiul se revoltă împotriva părinților atunci când aceștia devin, brusc, interesați de nutriție și de mâncatul sănătos, însă o întâmplare de la școală, în care e implicată o fată pe care el o place foarte mult, îl face să înțeleagă că mâncarea sănătoasă e, de fapt, cool. Puștiul devine îngăduitor cu propriii părinți. Când tatăl său, care e scriitor, îl anunță că lucrează (împreună cu o prietenă, pe nume Simona, ) la o carte de nutriție pentru copii și părinți, puștiul ajunge el însuși interesat de nutriție.

De-ale gurii e o carte amuzantă și, pe alocuri, emoționantă, în care informațiile de specialitate sunt integrate organic într-o poveste care ne poartă prin Regatul Glucidelor, Regatul Proteinelor și Regatul Lipidelor, dar și prin multe alte locuri, pe care o să le descoperiți cu zâmbetul pe buze. Zâmbetul e un aliment sănătos.

Dr. Simona Tivadar: „De-ale gurii este o poveste foarte captivantă, dar și didactică, scrisă în stilul realismului magic, în care ficțiunea se amestecă cu realitatea, poveste pe care copiii o vor citi cu plăcere și vor învăța totodată că mâncarea e importantă și trebuie să știe să aleagă."

Iulian Tănase: „Mi-a făcut mare plăcere să scriu cartea asta împreună cu Simona Tivadar, o persoană pe care o admir și de la care mereu am avut ceva de învățat. Surprinzător sau nu, după ce am scris cartea asta, am început să fiu mult mai atent la ce mănânc."

Ne-am cazat într-un tort imens din Glucozanzibar, care e Capitala Regatului Glucidelor.

În camera de hotel ne aşteptau tot felul de surprize.
Pereţii, vopsiţi în nuanţe de verde şi galben, erau din marţipan.
— Tata, pot să gust puţin din peretele ăsta?
— Da, poţi.
— Dar parcă nu aveam voie dulciuri.
— Da, ştiu, dar acum e un caz special.
Am râs. Am gustat din perete. Peretele era delicios. Îmi place marţipanul.
Podeaua era din plăci de parchet, doar că parchetul ăsta era din ciocolată albă.
— Tata, pot să gust puţin din parchet?
— Da, dar foarte puţin.
Parchetul era bun la gust, deşi aş fi preferat un parchet din ciocolată neagră.

RECENZII