Despre lucrare
Cursul îşi propune să prezinte principalele instituţii de drept internaţional public şi evoluţia acestora în contextul raporturilor geopolitice din ultimele decenii. Modul în care conceptele fundamentale de drept internaţional evoluează reprezintă, deseori, rezultatul progreselor înregistrate în activităţile de codificare întreprinse de Comisia de Drept Internaţional a ONU, pe când altele reprezintă reflectarea, în planul dreptului internaţional, a unor realităţi inconturnabile, intervenite în evoluţia raporturilor din societatea internaţională contemporană.
Evidenţiind această caracteristică a dreptului internaţional public, lucrarea îşi propune să răspundă unor întrebări precum:
Căror entităţi li se adresează normele dreptului internaţional?
Cum recunoaştem aceste norme?
Conform căror reguli se ordonează raporturile dintre state în exerciţiul competenţelor lor asupra persoanelor şi teritoriului?
Despre ediţia a 3-a
Această nouă ediţie prezintă o serie de abordări recente ce se impun cu privire la unele din instituţiile sau conceptele tratate în cele şapte capitole ale cursului, noţiuni ce se găsesc într-o constantă evoluţie în contextul internaţional actual.
O atenţie deosebită a fost acordată protecţiei internaţionale a drepturilor omuluicare este analizată pe larg în capitolul VI al lucrării: aspecte de ordin istoric, sistemul internaţional de protecţie a drepturilor omului, mecanisme şi proceduri internaţionale şi regionale, categorii de drepturi ale omului.
Totodată, în capitolul dedicat competenţelor statelor asupra teritoriului a inclusă şi analiza regimului juridic al unor spaţii internaţionale (fluvii internaţionale, canale maritime, spaţii marine, marea liberă, Arctica şi Antarctica, spaţiul aerian şi spaţiul cosmic).
Recomandare
Pentru o analiză completă a problematicii cu privire la dreptul internaţional public recomandăm consultarea lucrării de faţă împreună cu Drept internaţional public. Volumul II. Ediţia 2
Din cuprins
Puncte forte
Despre autor
Raluca MIGA BEŞTELIU este profesor universitar şi conducător de doctorat în cadrul Şcolii doctorale a Facultăţii de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, având o vastă experienţă practică în domeniul dreptului şi relaţiilor internaţionale: expert ONU în cadrul Comisiei drepturilor omului; membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga; membru al Ramurii române a Asociaţiei de Drept Internaţional (ILA); membru desemnat de Guvernul României, în Comisia Consiliului Europei Împotriva Rasismului şi Intoleranţei din anul 2000.
Public ţintă
Studenţi şi masteranzi în domeniul dreptului, relaţiilor internaţionale, ştiinţelor politice, dar şi practicieni în domeniul diplomaţiei, relaţiilor internaţionale, administraţiei publice, ca şi pentru toţi cei interesaţi să urmărească legătura dintre „tradiţional” şi „contemporan” în funcţionarea ordinii juridice internaţionale
Cursul îşi propune să prezinte principalele instituţii de drept internaţional public şi evoluţia acestora în contextul raporturilor geopolitice din ultimele decenii. Modul în care conceptele fundamentale de drept internaţional evoluează reprezintă, deseori, rezultatul progreselor înregistrate în activităţile de codificare întreprinse de Comisia de Drept Internaţional a ONU, pe când altele reprezintă reflectarea, în planul dreptului internaţional, a unor realităţi inconturnabile, intervenite în evoluţia raporturilor din societatea internaţională contemporană.
Evidenţiind această caracteristică a dreptului internaţional public, lucrarea îşi propune să răspundă unor întrebări precum:
Căror entităţi li se adresează normele dreptului internaţional?
Cum recunoaştem aceste norme?
Conform căror reguli se ordonează raporturile dintre state în exerciţiul competenţelor lor asupra persoanelor şi teritoriului?
Despre ediţia a 3-a
Această nouă ediţie prezintă o serie de abordări recente ce se impun cu privire la unele din instituţiile sau conceptele tratate în cele şapte capitole ale cursului, noţiuni ce se găsesc într-o constantă evoluţie în contextul internaţional actual.
O atenţie deosebită a fost acordată protecţiei internaţionale a drepturilor omuluicare este analizată pe larg în capitolul VI al lucrării: aspecte de ordin istoric, sistemul internaţional de protecţie a drepturilor omului, mecanisme şi proceduri internaţionale şi regionale, categorii de drepturi ale omului.
Totodată, în capitolul dedicat competenţelor statelor asupra teritoriului a inclusă şi analiza regimului juridic al unor spaţii internaţionale (fluvii internaţionale, canale maritime, spaţii marine, marea liberă, Arctica şi Antarctica, spaţiul aerian şi spaţiul cosmic).
Recomandare
Pentru o analiză completă a problematicii cu privire la dreptul internaţional public recomandăm consultarea lucrării de faţă împreună cu Drept internaţional public. Volumul II. Ediţia 2
Din cuprins
- Examinarea principalelor instituţii şi structuri instituţionale prin intermediul cărora se ordonează relaţiile din societatea internaţională contemporană
- Subiectele dreptului internaţional şi alte entităţi participante la ordinea juridică internaţională
- Izvoarele dreptului internaţional public în conformitate cu art. 38 al Statutului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ)
- Aspecte generale privind dreptul tratatelor
- Protecţia internaţională a drepturilor omului
- Competenţa universală a statelor de a urmări, judeca şi condamna prin instanţele naţionale, autorii unor crime internaţionale grave (genocid ori acte de terorism internaţional)
- Condiţiile de exercitare de către state a protecţiei diplomatice, în beneficiul propriilor cetăţeni ori al persoanelor juridice având naţionalitatea statului, în lumina noului Proiect de articole elaborat de Comisia de Drept Internaţional
- Definirea actelor de piraterie comise asupra navelor sau aeronavelor în marea liberă, în lumina dispoziţiilor Convenţiei din 1982 privind dreptul mării
Puncte forte
- aspecte de noutate privind instituţiile şi conceptele de drept internaţional public
- atenţie specială asupra actelor unilaterale şi soft-law-ului
- analiza modului de încheiere, aplicare, modificare şi încetare a tratatelor internaţionale prin raportare la jurisprudenţa CIJ
- anexe pedagogice la sfârşitul fiecărui capitol: teme de dezbatere, pentru referate, întrebări tip grilă, termeni, expresii, definiţii de reţinut
- referinţe bibliografice şi jurisprudenţa CIJ specifice fiecărui capitol
Despre autor
Raluca MIGA BEŞTELIU este profesor universitar şi conducător de doctorat în cadrul Şcolii doctorale a Facultăţii de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, având o vastă experienţă practică în domeniul dreptului şi relaţiilor internaţionale: expert ONU în cadrul Comisiei drepturilor omului; membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga; membru al Ramurii române a Asociaţiei de Drept Internaţional (ILA); membru desemnat de Guvernul României, în Comisia Consiliului Europei Împotriva Rasismului şi Intoleranţei din anul 2000.
Public ţintă
Studenţi şi masteranzi în domeniul dreptului, relaţiilor internaţionale, ştiinţelor politice, dar şi practicieni în domeniul diplomaţiei, relaţiilor internaţionale, administraţiei publice, ca şi pentru toţi cei interesaţi să urmărească legătura dintre „tradiţional” şi „contemporan” în funcţionarea ordinii juridice internaţionale
RECENZII