Fara ei lumea ar fi aratat altfel! Marii inventatori romani si operele lor revolutionare - Dan-Silviu Boerescu

Românii au dat multe alte nume sonore ale inventicii înainte și după genialul Henri Coandă (născut în 1886), părintele avionului cu reacție, creatorul aeodinei lenticulare (primul „OZN”!), descoperitorul „apei vii” și deținătorul a peste 700 de brevete de invenție recunoscute în marile țări ale lumii.

„Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”, brevetat în 1827, este primul stilou modern inventat de Petrache Poenaru și precursorul stiloului inventat în 1863 de Brissant și Coffin și perfecționat 20 de ani mai târziu de către Watterman.

Inginerul mecanic Teodor Dragu, a introdus sistemul de frânare automată cu aer comprimat, iar în 1887, sistemul de încălzire cu abur a trenurilor, coordonând și construirea mai multor locomotive cu abur.

Anastase Dragomir inventează la începutul secolului XX o versiune timpurie a scaunului ejectabil, dar suficient de sofisticată, ce a fost testată cu succes atât în Franța, la 25 august 1929, cât și în România, pe aeroportul Băneasa, în luna octombrie a aceluiași an. Scaunul ejectabil era confecționat dintr-un scaun detașabil, prevăzut cu două parașute, ce putea fi catapultat vertical dintr-o aeronavă sau din orice alt tip de vehicul în caz de urgență.

În 1950, un român încerca să rezolve setea de energie a civilizației, construind un dispozitiv despre care afirma, cu o jumătate de secol în urmă, că o să funcționeze veșnic. Așa se face că Nicolae Vasilescu-Karpen devine recunoscut pentru „Pila Karpen” sau „Pila termoelectrică cu temperatură uniformă”, un perpetuum mobile ce generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior. La 56 de ani de la producerea ei, pila încă funcționa…