Filocalia siriaca

Filocalia siriaca. Iubirea de frumos si intelepciune - calea spre desavarsire


...volumul de faţă se înscrie în tradiţia scrierilor filocalice, cu deosebirea că textele pe care le conţine au fost concepute în limba siriacă.

Ele au acelaşi obiect, ascensiunea la Dumnezeu prin purificare şi despătimire, iluminare şi desăvârşire a tuturor credincioşilor – sacerdoţi, monahi sau mireni – care se nevoiesc, dorind cu fervoare să dobândească starea de îndumnezeire prin har – asemănarea cu Dumnezeu şi Împărăţia Cerurilor.

S-a spus adeseori că literatura creştină siriacă are mai mult un caracter mimetic, întrucât s-a născut din traduceri de texte bizantine greceşti şi din imitarea acestora. Fără îndoială, există aici un sâmbure de adevăr.

Cu toate acestea, literatura creştină siriacă nu poate fi redusă doar la mimetism. Ea are propria ei identitate, adeseori fascinantă şi uluitoare prin bogăţia simbolică, prin subtilitatea interpretărilor şi a nuanţelor doctrinare al căror corolar rămâne sensibilitatea unei spiritualităţi mistice de frumuseţe unică.


Fragment din carte


...cei ce au o structură sănătoasă nu sunt primejduiţi de mâncare, care însă este necuvenită celor bolnavi, în special celor a căror căldură a devenit neliniştitoare şi al căror diagnostic este determinat de starea proastă a constituţiei [trupului] şi care, mai presus de toate, nici nu sunt conştienţi că sunt suferinzi.

5. Cel ce crede că diversele culori ale curcubeului sunt diverse raze ale soarelui, greşeşte. Ele sunt determinate de diferite părţi ale norului: densitate şi rarefiere, opacitate şi transparenţă.
6. Cel ce crede că soarele se înalţă peste lucruri [care sunt] fără de lumină şi le luminează, pentru ca să fie proslăvit, lăudat şi mărit, opinia lui este falsă. Căci cel iluminat dobândeşte mărire, laudă şi slavă prin iluminare, şi nu iluminarea prin cel iluminat.
7. După cum foamea nu este satisfăcută prin apă, nici setea prin pâine, la fel cel iniţiat, care doreşte să cerceteze norul sinaitic, dobândeşte doar un câştig mic din auzirea citirii Scripturilor.
8. Relaţia dintre cunoaşterea lui Dumnezeu şi a noastră este aceeaşi ca dintre puterea Lui şi a noastră.
9. Dumnezeu este atotstăpân, cum ar putea El să fie înţeles de minte? Căci cel cuprins înţelege doar o parte din ceea ce este cuprins şi nu totul.
10. Atât timp cât crezi că Il cunoşti pe Dumnezeu prini informaţii, semne şi mărturii, modelezi fierul rece, iar în tine nu; există nici cel puţin atâta credinţă cât un grăunte de muştar.
11. Iată, Dumnezeu se sălăşluieşte prin curmarea simţurilor, prin deschiderea ferestrelor inimii şi prin înlăturarea vălului de pe ochii lăuntrici. Aceasta s-a zis: închideţi fereastra, pentru ca odaia să poată fi luminată.
12. Cei ce intră în nor dobândesc profunzimea şi bogăţia înţelepciunii lui Dumnezeu, fără mijlocirea dezbaterilor complicate.
13. Aşa cum mintea dobândeşte aici cunoaşterea elementară - că întregul este mai mare decât partea şi că unu este jumătatea lui doi - la fel, după ce a pătruns în norul dumnezeiesc, cu aceeaşi necesitate va cunoaşte judecăţile cele ascunse şi de neînţeles ale dumnezeirii.
14. Aşa cum simţurile nu sunt în stare să perceapă chipuri imateriale, la fel şi mintea, atât timp cât nu şi-a descălţat pantofii trupului din picioare, nu e în stare să perceapă chipurile ascunse in nor, decât numai întunecat şi denaturat.
15. In nor fiind, mintea are desfătarea nerostită a vederii Celui Frumos. Aceasta se întâmplă şi în afara norului, dar numai celui care ascultă [descrierea] frumuseţii Celui Frumos, dar nu. ca a celui care o vede.
16. Când ochii minţii sunt deschişi, după capacitatea ei, harul se revarsă asupra ei; este iluminată de slăvitele raze îngereşti; se familiarizează cu membrii împărăţiei; se numără intre cetele cele de seamă şi se bucură şi preamăreşte împreună cu ele şi se înstrăinează de lume şi de tot ceea ce este în ea.
17. Cel ce se socoteşte pe sine între cei credincioşi fără a fi privit dincolo de uşa Sfintei Sfintelor a norului minte; chiar dacă mărturiseşte cu limba şi crede cu inima.
18. Dacă cel născut orb afirmă că există culori - alb, negru, verde, roşu - şi dacă cel surd crede că urechea se bucură de sunetul corzilor armonizate şi de cântări armonioase, totuşi credinţa lor este mai aproape de necredinţă decât de credinţă.
19. Dacă nu ai, o, frate, credinţa întemeiată pe revelaţii, să au acorzi somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale, până când nu ai aflat locul Domnului; de acolo vei primi credinţa şi vei fi botezat cu foc şi Duh, nu cu apă.
20. Credinţa întemeiată pe revelaţii este cea aflată de profeţi şi apostoli prin mijlocirea izvorului zilei de sus, fără trudă sau căutare; totuşi, de către monahi prin căutare, trudă, nevoinţe şi ucenicie. Astfel ei purced de la credinţa umbrită spre credinţa întemeiată pe descoperiri.


CUPRINS


Cuvânt introductiv (Remus Rus) ... 9

PARTEA ÎNTÂI

Bar Hebraeus
CARTEA PORUMBELULUI

Noţiuni introductive (Remus Rus) ... 25
Introducere ... 37

CAPITOLUL ÎNTÂI
Despre slujirea trupească în mănăstire ... 39
Prima secţiune. Despre lepădarea omului de lume ... 39
Secţiunea a doua. Despre pocăinţă ... 40
Secţiunea a treia. Despre lepădare ... 41
Secţiunea a patra. Despre smerenie ... 42
Secţiunea a cincea. Despre răbdare ... 42
Secţiunea a şasea. Despre iubirea de fraţi ... 43
Secţiunea a şaptea. Despre păcatele limbii ... 44
Secţiunea a opta. Despre răzgândirea ucenicului ... 48
Secţiunea a noua. Despre îndrumarea ucenicului pe calea sa ... 49
Secţiunea a zecea. Despre semnele [bunei] îndrumări ... 50

CAPITOLUL AL DOILEA
Despre trăirea duhovnicească în chilie ... 52
Prima secţiune. Despre îndatoririle din chilie ... 52
Secţiunea a doua. Despre însingurare ... 53
Secţiunea a treia. Despre asceza împătrită: rugăciunea, invocarea, citirea, meditaţia ... 55
Secţiunea a patra. Despre rugăciunea rituală şi împărţirea timpului ... 56
Secţiunea a cincea. Despre rostirea Psalmilor şi despre privegheri ... 58
Secţiunea a şasea. Despre post ... 59
Secţiunea a şaptea. Despre munca manuală ... 61
Secţiunea a opta. Despre înstrăinare ... 62
Secţiunea a noua. Despre patimile rele ... 64
Secţiunea a zecea. Despre bunele însuşiri ... 71

CAPITOLUL AL TREILEA
Despre odihna duhovnicească a celui desăvârşit ... 76
Prima secţiune. Despre începuturile deprinderilor desăvârşirii ... 76
Secţiunea a doua. Despre progresul deprinderilor desăvârşirii ... 77
Secţiunea a treia. Despre deprinderile finale ale desăvârşirii ... 78
Secţiunea a patra. Despre unirea minţii ... 79
Secţiunea a cincea. Despre cauzele iubirii ... 80
Secţiunea a şasea. Despre desfătarea cunoaşterii ... 81
Secţiunea a şaptea. Despre sporirea iubirii de Dumnezeu ... 82
Secţiunea a opta. Despre cunoaşterea lui Dumnezeu ... 84
Secţiunea a noua. Despre diferitele stări prin care trec cei desăvârşiţi ... 85
Secţiunea a zecea. Despre căderea celor desăvârşiţi ... 87

CAPITOLUL AL PATRULEA
O povestire despre progresul autorului în învăţături şi câteva cuvinte care i-au fost comunicate în revelaţii ... 89
Afraate, Demonstraţia VI. Despre monahi
Noţiuni introductive (Remus Rus) ... 109
Demonstraţia VI. ... 115
Sfântul Efrem Şirul, Despre povăţuire şi căinţă Noţiuni introductive (Remus Rus) ... 139
Despre povăţuire şi căinţă ... 149
Philoxen de Mabbug, Despre plăcerea pătimaşă a trupului Noţiuni introductive (Remus Rus) ... 163
Al zecelea discurs sau despre plăcerea pătimaşă a trupului ... 171

PARTEA A DOUA
REGULI MONAHALE

Regulile monahale atribuite Sfântului Efrem Sirul ... 227
Sfaturi către monahi de la acelaşi Mar Rabbula, episcop de Urhai ... 230
Canoanele lui Rabbula, episcop de Edessa, pentru monahi ... 233
Canoane despre rânduiala fraţilor începători ... 237
Canoane care sunt necesare pentru monahi ... 242
Canoane anonime ... 246
Canoane pentru monahii ... 248
Canoane pentru sihastri ... 251
Regulile lui Philoxen ... 252
Canoanele mănăstirii lui Mar Mattai ... 253
Canoanele lui Johannan bar Qursos ... 256
Canoanele lui Iacob de Edessa ... 258
Canoanele lui George (Giwargi) al arabilor ... 259
Canoanele pentru monahii din Persia ... 260
Canoanele mânăstrii Mar Hananya ... 263

ANEXĂ
PAGINI DIN LITERATURA CREŞTINĂ SIRIACĂ
Noţiuni introductive (Remus Rus) ... 279
Iacob de Serugh. Omilia 79.
Despre vălul de pe faţa MMoise ... 285
Mar Narsai (sec.V-VI). Dezvăluirea tainelor ... 303
Noţiuni introductive (Remus Rus) ... 303
Dezvăluirea tainelor ... 305
Note ... 309

Limba: romana
Nr. pagini: 452
Dimensiuni: 13X20
An aparitie: 2014

RECENZII