Gazele de sist si fracturarea hidraulica

Gazele de sist si fracturarea hidraulica. Intre mit si realitate - Constantin Cranganu


GASLAND sau Puterea manipulării

In ianuarie 2010, filmul documentar Gasland a fost lansat în SUA în cadrul festivalului Sundance din Park City, Utah (mai târziu a fost cumpărat şi difuzat pe cablu TV de către gigantul HBO).

Deşi numărul spectatorilor care l-au urmărit în cinematografe a fost relativ mic (încasările de la casele de bilete au depăşit cu puţin suma de 49.000 dolari, ceea ce, la un preţ mediu de 10$ pe bilet, înseamnă circa 5.000 de spectatori), filmul a căpătat o audienţă impresionantă (a devenit virali) atunci când a fost distribuit gratuit pe Internet.

O simplă căutare pe Google indică peste 1.210.000 intrări, dintre care pe YouTube sunt peste 296053, inclusiv o versiune cu subtitrare în limba română.

Dacă până în 2010, despre gazele de şist şi fracturarea hidraulică se discuta predominant în mediile academice şi industrial/tehnice, apariţia pe Internet a filmului Gasland a însemnat o deplasare definitivă a discuţiilor către opinia publică generală (informată sau mai puţin informată despre cele două noţiuni menţionate).

Practic, site-urile de socializare de tip Facebook sau Tweeter, site-urile personale (bloguri), cai site-urile diverselor ONG-uri au „explodat” pur şi simplu din cauza numeroaselor comentarii pe marginea exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

Cum se explică transformarea peste noapte a unei tehnologii relativ vechi (de peste 65 de ani) din industria petrolieră într-o „vedetă” internautică, a presei scrise şi a televiziunilor de discuţii?

O sursă a unor interminabile controverse mediatice, fracturarea hidraulică a devenit şi motivaţia unor acţiuni sociale, de tip demonstraţii paşnice sau confruntaţionale, sau a unor iniţiative legislative în diverse ţări, inclusiv România.

Răspunsul cred că se găseşte în impactul «moţional al unei singure secvenţe din film: aceea în care un cetăţean din Colorado dă drumul apei la robinetul din bucătărie şi apoi aprinde jetul de apă cu o brichetă în prezenţa regizorului filmului. Comentariul care urmează acestei scene sugerează că aprinderea apei este datorată activităţilor de explorare a gazului natural din zona casei.

Cu alte cuvinte, activitatea respectivă (a se citi fracturarea hidraulică) a contaminat fântâna omului cu gaz metan. Ce dovadă mai clară* mai irefutabilă, doriţi decât asta? au izbucnit în cor ecologiştii.

Nu vă este limpede ca lumina zilei că fracturarea hidraulică ne otrăveşte apa din fântâni, apa pe care o bem noi, cu familiile noastre, cu animalele noastre, apa pe care o folosim pentru udarea grădinilor noastre? Am urmărit multe dezbateri on-line în media străină şi românească (în special cele legate de demonstraţiile de....


CUPRINS:

Prefaţă
Cuvânt înainte
Mulţumiri

Glosar de termeni
De ce am scrie această carte?

Limba:Romana
Pagini: 320
Dimensiuni: 17X24
Data aparitiei:2015

RECENZII