Gradina ecologica. Belsug in gradina fara sapat

Gradina ecologica. Belsug in gradina fara sapat - Elizabeth Krumpach

Echilibrul natural al gradinii

Cine ar putea să numere mulţimea de plante de pe un petic de pământ dintr-o pădure? Aceeaşi întrebare ne-o putem pune şi în cazul lumii animalelor.

Această mulţime de plante, alături de cea a animalelor, formează un sistem strâns legat, o comunitate naturală care se dezvoltă sănătos, fără nicio intervenţie.

Unii indivizi se hrănesc pe seama altor indivizi. Un exemplu de acest gen ar fi planta care se dezvoltă pe un pământ fertil, în condiţii bune de vegetaţie (căldură solară din belşug şi umiditate suficientă).

Frunzele acesteia reprezintă o sursă de hrană pentru afide, care la rândul lor sunt consumate de Chrysopidae, pe care le mănâncă libelulele, acestea constituind hrana vrăbiilor, care sunt vânate de şoimi (vinderei).

Cu cât trăiesc mai multe vieţuitoare într-un loc, cu atât echilibrul acestuia este mai stabil, deoarece întregul colectiv are hrana asigurată, fiecare individ îndeplinindu-şi rolul în natură.

Acest principiu se respectă şi în procesele de combatere a dăunătorilor. La semnalarea unei invazii de dăunători (de exemplu, a păduchilor de frunze) nu se recomandă tratamentele chimice, deoarece acestea periclitează şi viaţa altor vieţuitoare.

Pentru stabilirea unui echilibru biologic natural pe o perioadă îndelungată, este nevoie de întreaga piramidă trofică.

Decizia de a renunţa la tratamentele chimice se ia după o matură şi îndelungată chibzuinţă, pentru a fi siguri că este corectă şi raţională.

Tratamentele chimice se fac numai în cazurile extreme (şi doar cu preparate cu toxicitate scăzută). Dacă atacul nu este foarte puternic se lasă totul în seama organismului plantei, care o ajută să-şi revină de la sine.

Dacă nu se intervine şi se lasă totul în seama naturii, apar duşmanii naturali ai dăunătorilor respectivi, iar vieţuitoarele grădinii se înmulţesc. Drept urmare, condiţiile de vegetaţie devin optime.

Tot ceea ce este viu doreşte să supravieţuiască. Chiar dacă a apărut la locul şi în momentul nepotrivit, fiinţa se hrăneşte, se înmulţeşte, supravieţuieşte. Omul o cataloghează drept „dăunătoare”, deşi ea se luptă doar pentru viaţa şi hrana proprie.

Dacă rămânem în slujba naturii şi ţinem cont de legile vieţii în comunitate, natura colaborează cu noi.

Organismele vii care ajută la protecţia plantelor folositoare omului pot fi introduse în grădină, cu puţin efort şi cheltuieli mici.

Un exemplu concret îl constituie montarea căsuţelor pentru păsărele.

Dar pot fi atrase şi alte vieţuitoare folositoare în grădină. In colţul acesteia se poate înfiinţa o moviliţă de pietre, care ar constitui o ascunzătoare perfectă pentru şopârle sau broaşte râioase.

Arbuştii fructiferi de pe margine reprezintă un loc potrivit pentru insecte, fluturi, arici şi alte animale mici. Florile bogate în polen (cum este liliacul de vară) constituie un punct de atracţie pentru insectele colectoare de nectar...


CUPRINS:

Grădina - prietena noastră de suflet
Parfumuri şi gusturi
Unde se cultivă legumele, fructele?
Izvorul sănătăţii este grădina
Natura ne oferă un model milenar

Humusul magic
Un sol sănătos
Comunitatea vieţuitoarelor din grădină
Echilibrul natural al grădinii
Atmosferă rurală cu plante sălbatice

Şi plantele au pretenţiile lor
Ce am învăţat de la natură?
Cu ajutorul mulciului se economiseşte timp preţios!
Mulciul - înveliş cald
Ce să conţină mulciul

Natura - modelul ce nu dă greş
Testat, productiv
Legume mereu proaspete
Forma de spirală - o soluţie practică
Rotaţia culturilor în spirală

Frumuseţi colorate în grădină!
Locul straturilor în grădină
Ultima aerisire a solului din toamnă şi marcarea straturilor
Măsurătorile efectuate pentru obţinerea formei de spirală
Ce dimensiuni să aibă grădina de legume?

Formarea structurii solului. Muştarul face cât un masaj!
Tratament unic pentru solul grădinii
Secţiuni colorate şi atmosferă relaxantă
Combaterea dăunătorilor cu ajutorul miresmelor

Secţiunea roşie
Secţiunea roşie - locul perenelor şi al altor plante ce îndrăgesc acelaşi spaţiu
Secţiunea galbenă
Secţiunea galbenă - leacul omului sărac
Secţiunea albă
Secţiunea albă - propice salatelor
Secţiunea roz
Secţiunea roz - locul legumelor şi al florilor de iarnă

Minunea seminţelor
Însămânţarea şi încolţirea
Compostul: aurul negru folosit la semănat
Materii prime ideale pentru compostare
Plantele sălbatice bune ca substanţe nutritive

Răsadurile cer un pat germinativ moale şi cald
Porţie dublă pentru plantele nesătule
Îngrăşăminte din grădină
Calendarul grădinii ecologice
Ianuarie

Cu gândul la primăvară
Februarie
Să spargem gheaţa semănând şi formând răsaduri
Martie
În sfârşit, în aer liber, semănând şi plantând!

Vecini potriviţi în acelaşi strat
Metode de cultivare a cartofului pentru cei comozi!
Aprilie
Ne pregătim de capriciile vremii
Mai

Fructe din abundenţă
Tot mai însetate
Iunie
Rădăcinile de mazăre şi fasole sunt adevărate fabrici de nutrienţi
Iulie

Belşugul măsurat în caise
August
Grădina, raiul de pe pământ
Septembrie
Culesul

Octombrie
Să ne scăldăm în soarele de toamnă, profitând de ultimele recolte
A sosit timpul plantării pomilor fructiferi
Noiembrie
Tachinări cu iarna

Acoperirea solului peste iarnă
Decembrie
Odihnă plăcută!
Viaţa fără chimicale

Limba: romana
Nr. pagini: 191
Dimensiuni:
An aparitie: 2015

RECENZII