Hazardul si iubirea danseaza impreuna

Preț: 33,00 lei
Disponibilitate: în stoc
Editura:
Anul publicării: 2017

DESCRIERE

Hazardul si iubirea danseaza impreuna

Gigi Ghinea

 
 
 
Ce-a mai rămas oare din toată ruşinea/furia neamului meu?

In altă zi
 
Dragă tată,
 
Am rememorat ziua aceea când te-am văzut pentru ultima oară în viaţă pe aici. Mă bucur că Dumnezeu mi-a oferit şansa să-mi iau la revedere de la tine când împlinisem 33 de ani.
 
Eram deja la un an după „revoluţia noastră", iar eu mă mutasem în Bucureşti în vara lui '89. Plecasem din Cluj să-mi continuu existenţa la Bucureşti, după despărţirea de primul soţ cu mâini şi suflet de artist.
 
Am ajuns astfel să te pot vizita mai des la Ploieşti, unde îţi trăiai ultimele luni din trista ta existenţă - aşa o văd eu acum. Poate mă înşel, poate tu consideri că ai avut o viaţă fericită pe pământ şi, sincer, chialf mi-ar plăcea să aflu că ai plecat împăcat de aici.
 
Dar aşa cum te priveam eu atunci, la cei 33 de ani ai mei plin de nefericire, întâlnirea cu tine pe patul de moarte a fost un moment foarte dureros.
 
Cu atât mai dureros cu cât la vremea aceea încă nu învăţasem că pot vorbi despre suferinţa aceasta, că putem să producem iertarea noastră, eliberându-ne împreună de vina aceea comună, pe care, din păcate, am dus-o cu mine apoi, de una singură, încă vreo 20 de ani, pe care fiinţa mea a suprimat-o, mascând-o cu o furie fără margini pe care-o îndreptam spre mine însămi.
 
Dar, aşa a fost să fie.
 
Mi-amintesc ziua aceea cu claritate; când am venit la căpătâiul tău de muribund, parcă să-mi iau la revedere de la tine ca să pleci fericit că eşti înconjurat de toţi copiii tăi. între timp ne mai „dăruisei” doi fraţi, o fată şi un băiat, care la vremea aceea erau încă nişte copii.
 
Venisem să-mi iau la revedere de la un tată despre care nu ştiam mare lucru, decât ceea ce auzeam de la alte persoane, de la un tată care nu vorbise cu mine personal, şi doar cu mine, niciodată despre ceva consistent despre
viaţa lui sau a mea, despre ceva fundamental, existenţial.
 
Un tată care nu mă învăţase nimic despre viaţa însăşi.
 
Şi, cu toate acestea, îmi amintesc câtă duioşie am simţit lângă trupul tău minuscul, măcinat de o boală incurabilă, care fusese consecinţa unei furii inconştiente pe care o duceai cu tine în trup dintotdeauna.
 
Pentru un om care nu fumase şi nu băuse niciodată, poate doar câte un pahar de vin bun, care se hrănea cu cele mai bune şi sănătoase produse alimentare care se găseau pe vremea aceea -persoana ta fragilă fusese nu doar menajată, protejată în permanenţă, dar şi foarte bine îngrijită şi hrănită - pe mine m-a pus multă vreme pe gânduri, căci nu prea înţelegeam ce s-a întâmplat totuşi cu tine de ai fost măcinat şi mistuit în doar câteva luni de o astfel de maladie şi cum se face că morbul cancerului ţi-a afectat ficatul şi nu un alt organ? Abia în vremurile acestea am reuşit să desluşesc „misterul”...
 
 
CUPRINS:
 
Tăcuta bucurie de a fi
 
Prima parte
 
•De la minte la inimă prin conştiinţa iubirii
•Ajuta-mâ sa schimbăm lumea   
•Note de jurnal şi scrisori de iubire din anii 2014, 2015, 1016
 
•Cap. 1. Iubirea tace, ea nu are nevoie sâ vorbească despre iubire
•Cap. 2. Tristeţe existenţială - muţenie
•Cap. 3. Indignare  
 
•Cap. 4. Vorbindu-mi mie, în solitudine, vorbesc cu Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor
•Cap. 5. Exerciţiu de trezire a conştiinţei că eşti
•Cap. 6. Etapele naşterii unei cărţi  
 
•Cap. 7. Am acceptat singurătatea şi moartea ca una în fiinţă
•Cap. 8. Fiecare carte încheiată - copil simbolic al renaşterii mele
•Cap. 9. Nu e nevoie să fim prezenţi fizic pentru a-i ajuta pe ceilalţi
 
•Cap. 10. Simplitate, onestitate. Fii aşa cum pretinzi că eşti   
•Cap. 11. Dansul vieţii, Nimic şi totul în alternanţă şi armonie cu universul                               
•Cap. 12. Frânturi din mine nerezolvate - părţi ale fiinţei care se cer înţelese  
                    
•Cap. 13. Moşteniri ale trecutului - inconştientul colectiv   
•Cap. 14. Unde te grăbeşti? Timpul tău e acum   
•Cap. 15. Sunt o secvenţă dintr-un film al lumii - Un gând dintre două gânduri
 
•Cap. 16. Milioane de oameni fără identitate proprie ''Je suis Charlie"          
•Cap. 17. Acceptarea destinului propriu în contextul actual          
•Cap. 18. Accept ceea ce este. Primesc ceea ce ofer şi ceea ce merit. 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0518 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.