Hronicul si cantecul varstelor

Hronicul si cantecul varstelor

… inceputurile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului. Urmele acelei tăceri iniţiale le caut însă în zadar în amintire.

N-am putut niciodată să-mi lămuresc, suficient de convingător pentru mine însumi, strania mea detaşare de logos în cei dintâi patru ani ai copilăriei.

Cu atât mai puţin acel sentiment de ruşinare ce m-a copleşit, când, constrâns de împrejurări şi de stăruinţele ce nu mă cruţau ale Mamei, am ridicat mâna peste ochi, ca să-mi iau în folosinţă cuvintele.

Cuvintele îmi erau ştiute toate, dar în mijlocul lor eram încercat de sfieli, ca şi cum m-aş fi împotrivit să iau în primire chiar păcatul originar al neamului omenesc.

…………………………..

Fragment din carte:

despre noebisnuita infiintare a graiului meu aveam sa primesc o insirare de stiri nu mai tarziu de la mama si de la fratii mei mai rasariti.

Am aflat atunci ca in cei dintai ani ai copilariei mele cuvantul meu nu era cuvant, cuvantul meu nu semana cu nimic..

Cuvantul meu nu semana nici macar cu o stangace dibuire pe la marginile sunetului, cu atat mai putin cu o prefigurare a unei rostiri articulate.

Adevarat e, pe de alta parte, ca mutenia mea plutea oarecum in echivoc si nu indeplinea chiar in toate privintele conditiile unei reale mutenii, caci lumina cu care ochii mei raspundeau la intrebari si indemnuri era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii, iar urechea mea, ispitita de cei din preajma, se dovedea totdeauna fara scaderi.

Cand eram pus la incercare, cedam pe planul miscarii si al faptei....gestul meu contura intocmai semnificatia poruncii....

……………………

Despre autor:

Lucian Blaga (Lancrăm-Sebeş, 9 mai 1895-Cluj, 6 mai 1961). Face şcoala primară germană la Sebeş (1902-1906) şi liceul „Andrei Şaguna" la Braşov (1906-1914). Debutează în ziarele aradene Tribuna cu poezia „Pe tarm" (1910) si Romanul cu studiul Reflectii asupra intuitiei lui Bergson (1914). Urmează cursurile Facultăţii de teologie din Sibiu şi Oradea (1914-1916).

Studiază filozofia şi biologia la Universitatea din Viena (1916-1920), obţinând titlul de doctor. Revine în ţară în ajunul Marii Uniri. Publică la Sibiu placheta de versuri Poemele luminii şi culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu (1919). Prima sa dramă, Zalmoxe, apare în ziarul Voinţa (1920). Academia Română îi decernează Premiul „Adamachi" pentru debut (1921). Universitatea din Cluj premiază piesa Zalmoxe (1922).

I se tipăresc primele traduceri de poezie în revista cernăuţeana Die Brücke (1922). Redactor la ziarele Voinţa şi Patria, membru în comitetul de direcţie al revistei Cultura, colaborator permanent la publicaţiile Gândirea, Adevărul literar şi artistic şi Cuvântul (1922-1926). Ataşat şi consilier de presă la Varşovia, Praga şi Berna (1926-1936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936-1938) şi ministru plenipotenţiar al României în Portugalia (1938-1939). Academia Română îi conferă Marele Premiu „C. Hamangiu" pentru opera dramatică şi poetică (1935).

Este ales membru activ al Academiei Române (1936). După Dictatul de la Viena se află în refugiu la Sibiu, însoţind Universitatea din Cluj (1940-1946). Conferenţiază la Facultatea de litere şi filosofie (1946-1948). Cercetător la Institutul de istorie şi filosofie (1949-1951). Bibliotecar-şef (1951-1954) şi director-adjunct (1954-1959) la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei. Este înmormantat în satul natal.

Opera nebeletristică (volume de articole, eseuri şi studii), în ordinea apariţiei:

Cultură şi cunoştinţă (1922)
Filosofia stilului (1924)
Fenomenul originar
Fetele unui veac (1925)
Daimonion (1926)
Eonul dogmatic (1931)
Cunoasterea luciferică (1933)
Censura transcendentă (1934)
Orizont şi stil (1934)
Spaţiul mioritic (1936)
Elogiul satului românesc (1936)
Geneza metaforei şi sensul culturii (1937)
Artă şi valoare (1939);
Diferenţialele divine (1940)
Despre gândirea magica (1941)
Religie şi spirit (1941)
Ştiinţă şi creatie (1942)
Despre conştiinţa filosofică (1947)
Aspecte antropologice (1948)
Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea (1966)
Zări şi etape (1968)
Experimentul şi spiritul matematic (1969)
Isvoade (1972)
Fiinţa istorică (1977)


CUPRINS:


Introducere
Schita bibliografica

Nota asupra editiei

Hronicul si cantecul varstelor

Note biografice

RECENZII