Iarnă-n vară. Primăvară-n toamnă Amintiri

Preț: 40^,00 lei

Disponibilitate: în stoc - in stoc

adaugă în coș

Autor: Joachim Gauck

Editura: Curtea Veche

Anul publicării: 2013

Pagini: 336

Categoria: Literatura Straina

DESCRIERE

Dincolo de firul autobiografic, cartea lui Joachim Gauck, deci a pastorului mecklenburghez care a ajuns să pună pe picioare şi să conducă zece ani Autoritatea Federală pentru studierea arhivei Stasi (a Securităţii în varianta est-germană), este şi un fel de introducere în istoria RDG-ului, în istoria comunismului est-german şi merită citită din toate punctele vedere, inclusiv ca oglindă a anilor de comunism de la noi, cu toate diferenţele de nuanţe dintre RDG şi România, oferind tuturor posibilitatea de-a compara şi de-a reflecta asupra unei perioade istorice prea uşor şi prea repede uitată de atâţia şi atâţia cetăţeni din cele două ţări deopotrivă.

Şi merită citită poate cu atât mai mult pentru capitolele dedicate anilor de după căderea Zidului de la Berlin, de după reunificarea Germaniei, pentru că Gauck ne oferă o imagine nuanţată a unei tranziţii reuşite – reuşită care însă nu se explică doar prin norocul de-a fi avut o „soră mai mare”, Germania de Vest, care a ajutat din plin şi în toate privinţele: exemplu concret este chiar „Autoritatea Gauck” care, în mod paradoxal, a trebuit să se lupte nu doar cu foştii nomenclaturişti şi securiştii de la Stasi, ci şi cu politicieni vest-germani, în frunte cu Helmut Kohl, pentru a face accesibile dosarele Stasi: „Ce-i drept, n-am bănuit atunci că lupta surdă pe acest teren era abia la început. De-ar fi fost după Kohl, cancelarul federal de atunci, arhiva Stasi ar fi dispărut pur şi simplu într-o imensă gaură neagră.”

Despre titlu

Iarnă vara – primăvară toamna: iarna-n plină vară a fost când tatăl lui Gauck a fost „ridicat” de Stasi în vara lui 1951 şi condamnat la de două ori câte 25 de ani de puşcărie (pentru spionaj respectiv agitaţie anti-sovietică) şi deportat în Gulagul sovietic, iar câţiva ani familia n-a mai aflat nimic de el – nici măcar dacă mai trăieşte. Iarnă-n vară a fost, la rigoare, în majoritatea anilor de comunism.

Primăvara (politică), apoi, avea să vină toamna (în toamna lui 1989, odată cu mişcările de protest şi demonstraţiile care au şubrezit pas cu pas regimul comunist est-german); primăvara democraţiei avea să vină, pentru Gauck, în toamna vieţii sale...

Câte ceva din carte

În încheiere, voi cita fără vreun alt comentariu (de prisos, se va vedea) trei idei din carte:

„(...) acum mă ajunge uneori din urmă dorul după dorul care şi-a pierdut obiectul atunci când libertatea visată a devenit realitate. Libertatea ca dor avea o forţă de atracţie, era de o frumuseţe neştirbită. Libertatea ca realitate nu-i doar fericire, ci şi osteneală.”

Pentru că:

„Martin Luther a spus odată că Biserica ar fi Biserică doar atunci când s-ar înţelege pe sine ca ecclesia semper reformanda– o Biserică ce se reformează necontenit. Între timp, astfel înţeleg şi eu libertatea şi democraţia: ca societas semper reformanda.”

În fine:

„Nici un sistem nu este atât de capabil de-a ne învăţa precum democraţia. Tocmai fiindcă nu este acel lucru simplu dar greu de făcut, cum a definit Brecht comunismul. Ea este acel lucru complicat pe care-l pot face şi oamenii simpli.”

Limba: Romana
Nr.pagini: 336
Dimensiuni: 15x24
An aparitie: 2013