Inteligenta animala

te-ai întrebat vreodată cum ar fi să fii un peşte?

Dar un liliac, o albină sau un tigru?

Oare au ei gânduri şi emoţii ca ale noastre?

Cu siguranţă, animalele gândesc şi simt mult mai mult decât credem noi. În plus, sunt capabile de lucruri uimitoare, pe care noi le descoperim abia acum.

De exemplu, furnicile se învaţă una pe alta drumul spre casă, păsările-grădinar folosesc perspectiva în construirea cuibului, câinii pot învăţa sute de cuvinte, ciorile şi porumbeii pot recunoaşte şi deosebi chipurile umane, coţofenele se pot recunoaşte în oglindă, iar lista ar putea continua la nesfârşit.

Nu numai maimuţele antropoide, elefanţii şi delfinii sunt specii inteligente, aşa cum se credea până de curând. Ultimele descoperiri ale cercetătorilor arată că nu trebuie să ai un creier mare pentru a fi deştept.

Inteligenţa animala ne poartă în lumea speciilor deştepte, de la papagali la cimpanzei, făcându-ne cunoştinţă cu cercetători simpatici şi descoperirile lor incredibile.

Scrisă cu umor şi inteligenţă, cartea Virginiei Morell ne demonstrează că animalele (şi mintea lor) merită cunoscute, respectate şi iubite.


Fragment din carte


…delfinii au unul dintre cele mai mari rapoarte între mărimea creierului şi masa corporală din regnul animal. Evaluat în acest fel, creierul delfinului este al doilea ca mărime, fiind depăşit doar de acela al omului, şi situându-se cu mult deasupra celei mai apropiate rude genetice a noastră, cimpanzeul.

Un creier mare în raport cu dimensiunile corpului este adesea considerat un semn distinctiv de inteligenţă, deşi nu este singurul factor.

Dar este un fapt pe care oamenii îl apreciază în sine, considerându-l un fel de cheie de boltă a înfloritoarei inteligenţe umane.

Drept urmare, este uşor de imaginat cum sprâncenele oamenilor de ştiinţă s-au ridicat în semn de surpriză atunci când s-a descoperit, în anii 1950 şi 1960, că delfinii - şi nu cimpanzeii - aveau un creier aproape la fel de mare ca al nostru pe această scară de evaluare.

Deşi atât oamenii, cât şi delfinii sunt mamifere, suntem rude la fel de îndepărtate ca elefanţii şi şoarecii, nemaiavând un strămoş comun de aproape o sută de milioane de ani.

Creierul delfinilor a evoluat cu milioane de ani înaintea celui al strămoşilor noştri - ceea ce înseamnă că aceste mamifere marine avuseseră deja parte de o creştere explozivă a capacităţii cerebrale, atunci când rudele noastre cu sprâncene groase se căţărau încă în copaci.

De ce creierul delfinilor a ajuns la dimensiuni atât de mari?

Ce fac ei cu toată acea materie cenuşie?

Să fi ales Herman să studieze aceste creaturi tocmai din pricina asemănării uimitoare dintre creierul delfinilor şi cel al oamenilor?

- Nu, mi-a răspuns Herman, clătinând din cap.

A pus modelul de plastic înapoi pe raft şi m-a invitat într-o sală de conferinţe din apropiere.

- Am ajuns să-i studiez pur şi simplu din întâmplare.

Ne-am aşezat amândoi la o masă lungă, pe care el aranjase un teanc cu documentele sale de cercetare şi un proiector, ca să putem viziona filme cu delfini în timpul diferitelor teste cognitive.

Dar, înainte de a le urmări, l-am oprit. Eram un pic nedumerită, i-am explicat, pentru că văzusem pe site-ul institutului condus de Herman fotografii cu delfini care înotau în două bazine tip Marineland.

Unde erau acestea?...

Limba: Romana
Nr.pagini: 352
Dimensiuni: 14x21
An aparitie: 2013

RECENZII