Aceasta carte contine traducerea textului fundamental al lui Santideva, Bodhicaryavatara sau Intrarea pe calea Iluminarii, precedata de o introducere generoasa in conceptele-cheie ale budismului, elaborata de specialistul roman in aceasta traditie Ovidiu Nedu.

Prin exemple concrete si pline de impact, Santideva prezinta aspectele fundamentale ale doctrinei budiste, dar si Legamantul de Bodhisattva, promisiunea fiintelor eroice de a depune toate eforturile pentru a atinge Nirvaṇa, dar de a amana intrarea deplina in aceasta conditie pana cand orice alta creatura simtitoare nu va atinge si ea Iluminarea.

Santideva a trait in prima parte a secolului al VIII-lea e.n. si se pare ca a fost calugar in faimoasa universitate de la Nalanda. Este in general considerat drept un autor Madhyamika, desi acest lucru nu este definitoriu pentru lucrarile sale.

Asemeni lui Buddha Sakyamuni, Santideva s-a nascut intr-o familie regala, fiind mostenitorul tronului. Insa, cu putin timp inainte de a fi incoronat, Manjusri, intruchipare divina a intelepciunii, impreuna cu Tara, intruchipare divina a compasiunii, i-au aparut in vis, sfatuindu-l sa renunte la tron. In consecinta, Santideva paraseste regatul tatalui sau si se retrage in solitudine, dedicandu-se meditatiei. Atinge inalte stari extatice (samadhi), precum si diverse puteri miraculoase (siddhi) cu ajutorul lui Manjusri, care il ghideaza in calitate de maestru spiritual.

Dupa ce traieste o vreme in pustnicie, ajunge sa fie sfetnic al unui rege, pe care il ajuta sa guverneze conform principiilor budiste. Starnind invidia altor ministri, Santideva abandoneaza serviciul regal, indreptandu-se spre renumita universita-te de la Nalanda, unde obtine hirotonisirea monastica si se devoteaza studiului profund al sutrelor si tantrelor budiste.

 *

„Care fiinta vremelnica merita atasamentul unei alte fiinte vremelnice, cand cei dragi poate ca nu se vor revedea timp de mii de vieti?

Daca nu vezi [fiinta draga], nu cunosti bucuria si nu te poti concentra in meditatie (samadhi); iar daca o vezi, nu esti satisfacut si dorul te chinuie la fel ca inainte.

Nu vezi lucrurile asa cum sunt ele [in realitate]; tumultul emotional te face sa pierzi sentimentul urgentei spirituale; esti mistuit de mahnire din cauza dorintei de unire cu fiinta iubita. Din cauza acestei gandiri nesabuite, viata se scurge cu repeziciune. Din cauza unei tovarasii efemere, pierzi Dharma eterna.”

...

„Desi sunt in patul meu, in mijlocul familiei, agonia si chinurile mortii trebuie sa le indur singur.
Cand te insfaca mesagerii mortii, la ce bun o ruda? La ce bun un prieten? In clipa aceea meritul este singura protectie, iar eu nu l-am dobandit.
Din cauza atasamentului pentru viata mea trecatoare, ignorand aceasta sumbra perspectiva, cu nesabuinta, am acumulat mult rau.”

Bodhicaryāvatāra

*

„Doctrina budista reprezinta doar o forma particulara de manifestare iluzorie, ce doban-deste o importanta speciala doar prin faptul ca are capacitatea de a contracara, de a anihila celelalte manifestari iluzorii la care adera constiinta unui individ. Ea reprezinta o iluzie, dar o iluzie care poate anihila celelalte iluzii si care astfel poate conduce la puritate, insa fara a reprezenta ea insasi acea puritate. Doctrina budista reprezinta acea iluzie care se opune si astfel elimina tot restul iluziilor ce afecteaza constiinta unui individ.” 

Ovidiu Nedu

CUPRINS

Introducere in sistemul filosofic al budismului Mahayana               9

I. FENOMENOLOGIA HINAYANEI SI APARITIA MAHAYANEI               10
I. 1. Budismul Hinayana               10
I.2. Aparitia budismului Mahayana               17

II. REALITATEA ULTIMA               20
II. 1. Realitatea ultima si fluxul cauzal               20
II.2. Realitatea ultima ca substrat (Dharmadhatu)               25
II.3. Realitatea ultima ca sine (Atman) al fiintelor               31
II.4. Functia realitatii ultime in procesul eliberarii               40

III. EMANATIA CAUZALA               50

IV. INDIVIDUATIA PERSOANEI UMANE               63

V. FANTASMA CONCEPTUALIZARII               68

VI. ELIBERAREA CA TERAPIE ONTOLOGICA               80
VI. 1. Eficienta soteriologica si irelevanta cognitiva a doctrinei religioase (dharma)               80
VI.2. Caracterul iluzoriu al doctrinei religioase               94
VI.3. Caracterul relativ al doctrinei religioase               92
VI.4. Vacuitatea (sūnyata) ca principala strategie doctrinara a budismului               99

VII. CONDITIA ELIBERATA               111

VIII. SANTIDEVA               119

Lista referintelor               140

I. ELOGIU GANDULUI ILUMINARII               
Bodhicittanusaṁsa               148

II . MARTURISIREA RELELOR SAVARSITE
Papa-desana               153

III. ACCEPTAREA GANDULUI ILUMINARII
Bodhicittaparigraha               161

IV. VIGILENTA IN GANDUL ILUMINARII
Bodhicittapramada               165

V. PASTRAREA CONSTIENTIZARII TOTALE
Saṁprajanyaraksaṇa               172

VI. PERFECTIUNEA RABDARII
Ksanti-paramita               186

VII. PERFECTIUNEA VIGORII
Virya-paramita               199

VIII. PERFECTIUNEA CONTEMPLATIEI
Dhyana-paramita               207

IX. PERFECTIUNEA INTELEPCIUNII
Prajña-paramita               225

X. DEDICAREA MERITULUI
Pariṇamana               243

Abrevieri               251

Bibliografie               253

I TEXTE ORIGINALE SI TRADUCERI               253

II SURSE SECUNDARE               262

III ARTICOLE               266

IV DICTIONARE SI ALTE MATERIALE AJUTATOARE               268

V DIVERSE               269

Glosar de termeni               270