Introducere in filosofia mintii, vol. 1

Dualismul

Explicaţiile care au ajuns să domine în filosofía contemporană a minţii sunt diferite forme de fizicalism. în general, filosofii fizicalişti susţin că întreaga realitate este exclusiv fizicală sau materială sau, altfel spus, că nu există entităţi non-fizicale.

In lumina acestei supoziţii, fizicaliştii încearcă să furnizeze o abordare coerentă a mentalului, a entităţilor înzestrate cu minte şi conştiinţă, cum sunt fiinţele umane.

Teoriile fizicaliste, oricât ar fi de diferite între ele, sunt reacţii la teoriile dualiste din filosofía minţii, pe care le vom examina în acest capitol.

2.1 Problema minte-corp

2.1.1 Problema fundamentală a filosofiei minţii este problema minte-corp. Enunţul acestei probleme este simplu şi poate să pară banal:

Problema minte-corp este problema felului în care minţile noastre se relaţionează cu corpurile noastre.

Incepătorii într-ale filosofiei se pot întreba de ce ar fi aici o problemă. La urma urmelor, există minţi şi există corpuri şi, cel puţin în cazul nostru, dacă nu cumva şi în cazul unor animale non-umane, cum ar fi maimuţele, delfinii şi câinii, minţile şi corpurile se regăsesc în aceeaşi entitate.

Chiar acum vă folosiţi mintea pentru a citi aceste rânduri şi a procesa ceea ce citiţi şi, in acelaşi timp, cu ajutorul mâinilor, răsfoiţi paginile acestei cărţi sau derulaţi aceste pagini pe un ecran de computer. Pe de altă parte, simţul comun ne spune că minţile şi corpurile noastre interacţionează cauzal.

Desigur, simţul comun nu este întotdeauna un ghid infailibil către adevăr, dar în anumite cazuri, cum este cel discutat aici, precum şi în altele despre care vom vorbi mai departe nu poate fi complet neglijat.

De exemplu, cu greu s-ar putea contesta că gestul meu de a duce cana cu cafea la gură (un fapt fizical) nu ar putea avea drept cauză dorinţa mea de a bea cafea (o stare mentală).

Pe de altă parte, dacă am un ¡cârcel în talpă (un fapt fizical), am o senzaţie de durere (o stare mentală) pe care o consider un efect al acelei contracţii musculare involuntare. De ce consideră filosofii că am avea aid o problemă?

2.1.2 Corpurile noastre au proprietăţi sau stări fizicale cum sunt masa, localizarea în spaţiu, temperatura, un comportament care se supune legilor naturii în care trăim, o anumită compoziţie atomică şi moleculară şi altele asemenea, prin care aparţinem lumii fizicale.

Pe de altă parte, suntem fiinţe înzestrate cu minte, înţelegând în mod obişnuit prin aceasta că avem proprietăţi sau stări mentale cum sunt conştiinţa, opiniile, sentimentele, percepţiile, durerile şi altele asemenea.

Având în vedere acestea din urmă, în momentele noastre mai reflexive tindem poate să credem că suntem mai mult decât numai un corp fizical....


CUPRINS:

Cuvant inainte

Capitolul 1: Concepte şi metode filosofice
1.1 Elemente de teoria relaţiilor
1.2 Condiţii şi cauze
1.3 Identitatea numerică şi condiţii de identitate
1.4 Analiza logică a conceptelor .
1.5 Propoziţii, enunţuri şi conţinuturi propoziţionale
1.6 Consistenţa logică
1.7 Posibilitate logică şi posibilitate factuală
1.8 Condiţionali şi enunţuri disjunctive
1.9 A priori vs a posteriori; necesar vs contingent
1.10 Analiza argumentelor. Evaluarea argumentelor deductive
1.11 Argumente eliptice: supoziţii tacite
1.12 Reductio ad Absurdum
1.13 Argumente nedeductive. Argumentul prin analogie şi prin recurs la cea mai bună explicaţie
1.14 Experimente mentale în filosofie
1.15 Contexte extensionale şi contexte intensionale
1.16 Rezumat
1.17 Intrebări de autoevaluare

Capitolul 2: Dualismul
2.1 Problema minte-corp
2.2 Dualismul cartezian al substanţelor
2.3 Dualismul non-cartezian al substanţelor.
Dualismul proprietăţilor
2.4 Argumentul închiderii cauzale
2.5 Rezumat şi concluzii
2.6 Intrebări de autoevaluare

Capitolul 3: Fizicalismul reductiv
3.1 Behaviorismul analitic
3.2 Reducţionismul tip—tip
3.3 Ipoteza realizabilităţii multiple
3.4 Argumentul cunoaşterii
3.5 Cum este să fii liliac?
3.6 Este cumva să fii liliac?
3.7 Rezumat şi concluzii
3.8 Intrebări de autoevaluare

Capitolul 4: Semnul mentalului
4.1 Semnul mentalului: intenţionalitatea
4.2 Inclinaţia semantică: atitudini prepoziţionale
4.3 Au experienţele perceptive conţinut prepoziţional?
4.4 Relevanţa cauzală a conţinuturilor prepoziţionale
4.5 Rezumat şi concluzii
4.6 Intrebări de autoevaluare

Capitolul 5: Funcţionalismul
5.1 Tipuri funcţionale
5.2 Argumentul spectrului inversat
5.3 Argumentul creierului chinez
5.4 Rezumat şi concluzii
5.5 Intrebări de autoevaluare

Capitolul 6: Materialismul eliminativist
6.1 Psihologia populară
6.2 Argumente pentru materialismul eliminativist
6.3 Obiecţii la adresa materialismului eliminativist
6.4 Rezumat şi concluzii
6.5 Întrebări de autoevaluare

Capitolul 7: Aparenţă şi realitate
7.1 Realismul direct şi teoria datelor senzoriale
7.2 Argumentul bazat pe iluzie şi halucinaţie
7.3 Argumentul decalajului temporal
7.4 Argumentul calităţilor secundare
7.5 Alte obiecţii la adresa teoriei datelor senzoriale
7.6 Rezumat şi concluzii
7.7 Intrebări de autoevaluare

Limba:Romana
Pagini: 410
Dimensiuni: 14X20
Data aparitiei:2015

RECENZII