Ion Iliescu, biografie neretusata

Ion Iliescu, biografie neretusata

Vladimir Alexe

TENTACULA „BANKCOOP”

Banca de Credit Cooperatist - Bankcoop - constituie alt exemplu de manipulare mafiotă a sistemului financiar bancar al erei Iliescu, prin care au dispărut, ca într-o gaură neagră, depunerile populaţiei.

Cooperaţia, prin autonomia de care a beneficiat înainte de ’89, a fost singura activitate cu caracter privat din România, îngăduită de autorităţile comuniste.

Astfel că, în 1990, aceasta dispunea de un patrimoniu de mai multe miliarde de lei (la valoarea de atunci).

Profitând de vidul legislativ, apoi de un cadru legislativ cu numeroase lacune, managerii cooperativei - având strânse legături cu FSN-ul - şi-au arogat dreptul de a dispune de patrimoniul a 6,5 milioane de cooperatori, transformându-se din administratorii averii acestora, în proprietarii ei.

Mass-media a dezvăluit numeroasele escrocherii economice şi financiare din cooperaţie şi a nominalizat grangurii care au tras pe sfoară cei 6,5 milioane de români, depunători la Bankcoop, fără ca regimul Iliescu să reacţioneze.

In ultimii ani, însă, ingineriile financiare mafiote au ieşit, una câte una, la iveală: cazul Bankcoop, apoi FNI şi, potrivit unor experţi, la orizont se profilează cazul World Trade Center.

Atât în cazul Bankcoop, cât şi FNI, actorul principal a fost Centrocoop, care nu a fost tras încă la răspundere. Alexandru Dinulescu, fost preşedinte Bankcoop şi vicepreşedinte Centrocoop - considerat singurul mare vinovat - a fugit, după cum se pare, undeva în SUA, unde şi-ar fi întemeiat o bancă, pe spezele celor 6,5 milioane de cooperatori români prăduiţi.

Ingineria financiară a început odată cu constituirea băncii Bankcoop, utilizându-se fondurile Cooperaţiei de Consum şi Credit.

Practic, decapitalizarea „Cooperaţiei de Consum şi Credit“ a fost realizată prin înfiinţarea băncii Bankcoop din fondurile Cooperaţiei.

Apoi, prin preluarea de către Bankcoop a unor active la preţuri derizorii şi acordarea de credite peste credite clientelei politice a regimului lliescu, prin încălcarea Legii 33/1991 ca şi prin calcularea unor dobânzi mai mari decât de cele legale unităţilor „Cooperaţiei de Consum şi Credit“.

Toate acestea constituie o mostră a stilului mafiot prin care o bancă topea banii depunătorilor sub regimul FSN. Să vedem însă mai îndeaproape cum se proceda, pentru a înţelege mai bine sistemul ingineriei financiare Centrocoop-Bankcoop, care a devalizat conturile a 6,5 milioane de români cinstiţi.

Schema funcţiona astfel: o unitate cooperatistă era obligată de grangurii Centrocoop să subscrie acţiuni la Bankcoop. Cum, de regulă, uniunile cooperatiste invocau lipsa banilor, Bankcoop le împrumuta. Astfel, o mulţime de unităţi cooperatiste s-au pomenit acţionare Bankcoop, cu banii împrumutaţi tot de Bankcoop.

Urma faza a doua a ingineriei financiare: Bankcoop stabilea nişte dobânzi înrobitoare, mai mari decât cele din contractele de creditare, precum şi dobânzi la dobânzi.

In timp ce grangurii Bankcoop - aceiaşi ca la Centrocoop - ţineau banii în conturile băncii, unităţile cooperatiste falimentau, văzându-se nevoite să vândă din active, pentru a-şi achita dobânzile sau furnizorii.

Un exemplu este Federalcoop Ilfov, care în 1992 a contractat un credit de 7 milioane lei la...


DIN CUPRINS:

I. Petele albe dintr-o biografíe roşie. Pentru familia lui Ion Iliescu, lumina a venit, întotdeauna, de la Moscova

1. „Rescrierea permanentă“ a propriei biografii - reflexul liderilor comunişti în căutare de legitimitate politică / 5
2. Actul I: de la Penu la „Iliescu“ / 6
3. Ion Iliescu şi-a cosmetizat biografia oficială: primele victime, două mătuşi, Aristiţa şi Vergina / 12
4. Unchiul Eftimie, condamnat pentru crimă, dispare şi el din „biografia oficială“ a lui Ion Iliescu / 13
5. Ghici câte „mame“ a avut Ion Iliescu? /16

II. „Despre tatăl său atât se cunoaşte?“

1. Marea „amnezie“ a lui Ion Iliescu: activitatea Komintemistâ a tatălui său şi anii de ucenicie ai acestuia în U.R.S.S. (1931-1936) / 23
2. Partidul Comunist din România (P.C.D. R.), secţie a Kominter-nului, avea drept obiectiv principal, stabilit de Moscova, dezmembrarea României / 25
3. Familia lui Ion Iliescu şi filiera de spionaj NKVD - Zacordat -DRO din România / 30
4. Congresul al V-lea P.C.d.R. de la Gorikovo (1931): Alexandru Iliescu devine membru al comitetului central, rămânând patru ani în U.R.S.S./33
5. „Mafia bulgară“ din P.C.d.R., condusă de Boris Ştefanov, a alcătuit lista de epurări a comuniştilor români din U.R.S.S. / 41
6. Pactul Moruzov - Foriş: de ce a fost lichidat Alexandru Iliescu? / 42

III. Adolescenţa stalinistă: Iliescu şi „Şantierismul“

1. August '44: Adolescentul Iliescu pune umărul la sovietizarea României / 46
2. Albania, „mon amour“: brigada komsomolistă „Vasile Roaită“ / 48
3. Slavă marelui Stalin: elevul Ion Iliescu devine membru C.C. al U.T.M. la 19ani /50
4. Ca membru C.C. al U.T.M., Ion Iliescu lupta înca din 1949 contra „hidosului imperialism american“ şi a „Pactului Atlanticului de Nord“ / 52
5. La bacalaureat şi admiterea la Politehnică, Ion Iliescu - membru C.C. al U.T.M. - devenise „Şeful politic“ al profesorilor săi / 57

IV. La Moscova, Iliescu a devenit „inginer al sufletelor“ şl expert în „maskirovka“

1. La 19 ani, membru C.C. al U.T.M., Iliescu vâna „cosmopoliţii", „malagambiştii“ şi „codaşii“, expediaţi ulterior la canal / 65
2. La Moscova, Ion Iliescu - secretarul „Sovietului Unional al Studenţilor şi Aspiranţilor Români din U.R.S.S.“ - ţinea legătura cu Secţia a IX-a (studenţi străini), Directoratul II Contrainformaţii al KGB / 69
3. Iliescu, inginer în maskirovka / 76

V. Infiltrare la vârf: Ion Iliescu, „submarin“ al Moscovei în „Uniunea Internaţională a Studenţilor“ (UIS)

1. „Uniunea Internaţională a Studenţilor“, organizaţie - paravan a Moscovei / 83
2. Piramida mondială a „organizaţiilor de front“, controlate de Moscova / 87
3. La Praga, şeful lui Ion Iliescu a rămas acelaşi ca la Moscova: Alexandr Şelepin, fostul prim secretar al Komsomolului, viitorul preşedinte al KGB -ului / 91
4. UIS - curriculum vitae şi finanţarea sovietică / 96

VI. Revoluţia lui Ion: „Un fel de pâr-pâr-pâr şi cu asta basta!“

1. KGB şi Revoluţia din Europa de Est / 99
2. „Revoluţia“, ca tehnică a „loviturii de stat“ / 105
3. „Complotul generalilor“ - lovitura de stat eşuată din 1984 / 112
4. „Firul roşu“ cu Kremlinul: Iliescu, Stănculescu şi Militam au ţinut permanent legătura cu Moscova din sediul M.Ap.N. /117
5. Câteva mii de turişti sovietici, din forţa Spetznaz, au participat la Lovitura de stat din Decembrie 1989 / 121

Limba: romana

Nr.pagini: 264

Dimensiuni: 13X20

An aparitie: 2015

RECENZII