Istoria literaturii romane pe intelesul celor care citesc

Istoria literaturii romane pe intelesul celor care citesc - Nicolae Manolescu


...Neagu Djuvara a scris o Istorie a Romaniei pe intelesul copiilor. Cartea mea se intituleaza Istoria literaturii romane pe intelesul celor care citesc.

Daca ne gandim bine, e cam acelasi lucru. Cei care citesc sunt, in zilele noastre, indeosebi copiii. Am fost ispitit o clipa sa citez cuvintele lui Benny Lévy din prefata unei culegeri de marturii despre rezistenta prin lectura a copiilor internati in lagarele naziste: Aceasta carte se adreseaza tuturor copiilor si copiilor lor. Odata iesiti de pe bancile scolii, putini sunt cei care mai tin o carte in mana.

Fragmente:

Despre ce fel de literatură e vorba

Nici textele tipărite de diaconul Coresi în secolul XVI, mei Cazania lui Varlaam din secolul următor, nici Didahiile lui Antim Ivireanul din secolul XVIII nu sunt literatură in sensul de azi al cuvântului.

Ne putem exprima insă la fel de categoric fiind vorha de cronici, de Psaltirea în versuri sau de Istoria ieroglifica? Criteriile au fost două: rostul estetic sau conştiinţa literară a unui anumit grup.

Niciuna dintre scrierile anterioare lui 1800 nu le îndeplineşte. Trebuie să-l aşteptăm pe lenăchiţă pentru primul criteriu şi pe Kogălniceanu pentru al doilea.

Propun un al treilea, făcut posibil de extinderea actuală a noţiunii de literatură, în care scrieri dintre cele mai diverse, ficţionale sau nonficţionale, îşi găsesc un loc.

O mână de ajutor ne întinde Eugen Negrici cu „expresivitatea involuntară” care ne permite să trecem cu vederea intenţionalitatea estetică. Iată-ne pe cale să cuprindem sub umbrela literaturii opere dintre cele maidiferite.

Riscul este să cădem In extrema contrară şi să-i luăm in serios pe aceia care au vorbit de o literatură română medievală nu numai în deplinul înţeles al cuvântului, dar care ar fi parcurs toate etapele literaturii occidentale, de la o Renaştere timpurie la Baroc. Un poem ca Viiaţa lumii al lui Miron Costin a fost supus botezului Barocului.

Să revenim la terţe. Nu Cazania lui Varlaam (?-1657) e problema, despre care lorga a scris câteva cuvinte extraordinare şi care nu e, oricum am lua-o, o operă de literatura, ci Vieţile (sfinţilor), adică jitiile, de la urmă, care sunt primele naraţiuni din literatura noastră.

Nimeni nu le-a băgat în seamă. Dacă ne deprindem cu fraza lor îmbârligată, Jitiile sunt o proză admirabilă.

Predicând In acelaşi timp cu Ilie Miniat la Veneţia şi Constantinopol şi cu Hrisant Notara la Ierusalim, Antim Ivireanul (1650-1716) e Bossuet al nostru, pe care nimeni nu-l exclude din istoria literaturii franceze şi nu numai fiindcă scrie într-o limbă de o nemaiîntâlnită frumuseţe. Didahiile lui Ivireanul au circulat in manuscris până în secolul XIX cu un mare ecou...

Limba: romana
Nr. pagini: 368
Dimensiuni:
An aparitie: 2014

RECENZII