Istoria universala. Curs universitar, 1933-1936 (vol. 1+2)

Istoria universala. Curs universitar, 1933-1936 (vol. 1+2) - Nicolae Iorga

„Istoria naţională fără orizont universal nu poate fi decât ininteligibilă, falsă şi cu lipsuri importante.“
N. Iorga

Fragmente:

Prelegerea VIII, 1 martie, 1934
(ELEMENTUL ROMANIC DE PE AMBELE MALURI ALE DUNĂRII)

Să ne aducem aminte de situaţia pe care am căutat s-o fixăm în ceea ce priveşte elementul romanic de pe amândouă malurile Dunării, pentru că, precum am spus, nu fac deosebire între elementul de pe un mal şi cel de pe celălalt mal; deosebirea aceasta se fixează mai târziu numai.

Aţi văzut că pe malul drept erau un număr oarecare de oraşe, destul de înfloritoare, într-o situaţie de autonomie, prin urmare, români orăşeni în faţa cărora se găseau românii ceilalţi de caracter rural. Sunt acei orăşeni pe care-i întâlneşte generalul împăratului Mauriciu, care, vine în regiunile acestea dunărene şi face o expediţie care n-a reuşit (de fapt a fost un şir întreg de expediţii).

in regiunile muntene nu se întâlnesc oraşe deloc, şi că nu se întâlnesc oraşe, aceasta se poate explica în multe feluri, dar înainte de toate prin aceea că oraşul se întemeiază unde este nevoie de dânsul.

Nu poate fi un rând de oraşe pe malul drept şi altul pe malul stâng, iar dacă, în timpurile noastre aşa este, de-o parte bulgarii, cu Rusciucul, de altă parte noi, cu Giurgiul; odinioară bulgarii la Silistra, noi la Călăraşi, aceasta se datoreşte faptului că sunt acum două state naţionale care înţeleg să ducă fiecare o viaţă integrală, să aibă organele sale proprii în toate domeniile şi este o concurenţă între cele două state naţionale, fiecare căutând să facă în aşa fel, încât oraşul său să se prezinte mai bine decât oraşul care se găseşte în faţă. Astfel de preocupări nu se pot admite pentru secolul al Vl-lea.

Pentru acest secol este o singură preocupaţie, o preocupaţie economică. Dacă e oraşul pe malul drept e o raţiune să nu se mai păstreze oraşul pe malul stâng. Iustinian ar fi putut foarte bine să facă oraşe pe malul stâng, dar nu le-a făcut, ci s-a mulţă-mit să ridice turnuri, de unde „turnurile“ noastre cel legat azi cu satul Măgurele, care era odinioară Nicopole cel Mic („Nicopoia“).

S-a mulţumit să facă astfel de turnuri, de „burguri“ de întă-rituri pentru că şi pentru un mal şi pentru celălalt ajungea un singur oraş ca loc de adăpost, unde, în anumite zile, de duminică sau sărbătoare, venea populaţia şi de pe malul celălalt.

Aşa încât, linia oraşelor de pe malul drept are o clientelă care se găseşte şi pe malul stâng. Cumpărăturile nu se făceau ca astăzi, în fiecare zi, cu o populaţie care are nesfârşit de multe nevoi, ci la o anumită dată din an; chiar bâlciurile, iarmaroacele din timpurile mai noi serveau la o aprovizionare pentru un termen mai întins.

Aceste oraşe, de pe malul drept le-aţi văzut bucurându-se de o foarte largă autonomie, având episcopii lor, magistraţii lor, desigur, familii mai ridicate, asemănătoare cu familiile senatoriale care se întâlnesc în Galia...

……………

CUPRINS VOL. 1

Sinteza istorică românească (I. Oprişan)
Nota aspra ediţiei (I. Oprişan)

Anul universitar 1933/1934

Prelegerea inaugurală, noiembrie 1933
[RAPORTURILE DINTRE ISTORIA ROMÂNILOR ŞI ISTORIA UNIVERSALĂ]

Prelegerea II, 11 ianuarie 1934
[PROBLEMA RETRAGERII AURELIENE ÎN CADRUL ISTORIEI UNIVERSALE]

Prelegerea III, 18 ianuarie 1934
[CARACTERUL NĂVĂLIRILOR BARBARE]

Prelegerea IV, 25 ianuarie 1934
UN „STAT“ GOT LA DUNĂRE?

Prelegerea V, 1 februarie 1934
DOMINAŢIE HUNĂ

Prelegerea VI, 8 februarie 1934
SLAVII

Prelegerea VII, 15 februarie 1934
PRIMELE FORME DE VIAŢĂ ROMÂNEASCĂ

Prelegerea VIII, 1 martie 1934
[ELEMENTUL ROMANIC DE PE AMBELE MALURI ALE DUNĂRII]

Prelegerea IX, 8 martie 1934
[LATINITATEA UNICĂ]

Prelegerea X, 19 aprilie 1934
[ROMÂNII ŞI UNGURII LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL IX-LEA]

Prelegerea XI, 26 aprilie 1934
TRADIŢIA SLAVĂ A PĂTRUNDERII UNGUREŞTI

Prelegerea XII. 3 mai 1934
AŞEZAREA UNGUREASCĂ ÎN ARDEAL

Prelegerea XIII, 11 mai 1934
TĂTARII,

Prelegerea XIV, 18 mai 1934
(LEGĂTURILE ROMÂNILOR DIN BALCANI CU BULGARII]

Prelegerea XV, 25 mai 1934
CRUCIADA Şl INFLUENŢA El

Prelegerea XVI, 31 mai 1934
[DRUMUL DE RĂSĂRIT FAVORIZATOR AL INTEMEIERII TARILOR ROMANE

Anul universitar 1934/1935

Prelegerea 1, inaugurală, 1 noiembrie 1934
ISTORIE UNIVERSALĂ ŞI ISTORII NAŢIONALE.

Prelegerea II
[PUŢINĂTATEA DOCUMENTELOR ISTORICE ÎN TOT EVUL MEDIU NU E UN ARGUNMENT AL LIPSEI ISTORIILOR NAŢIONALE]

Prelegerea III
MEDIUL UNGURESC AL CONSOLIDĂRII DOMNIEI MUNTENE

Prelegerea IV
BULGARII ÎN MOMENTUL CONSOLIDĂRII STATULUI MUNTENESC

Prelegerea V
SÂRBII ÎN MOMENTUL CONSOLIDĂRII STATULUI ROMÂNESC

Prelegerea VI
BIZANŢUL ŞI ÎNTEMEIEREA ŢĂRILOR ROMÂNEŞTI

Prelegerea VII
INFLUENŢELE LATINE ŞI SLAVE FAŢĂ DE FONDUL TRADIŢIONAL

Prelegerea VIII
CONSIDERAŢII ASUPRA LUI LUCCARI ŞI ASUPRA VECHILOR NOASTRE DOCUMENTE. CEL DINTÂI CONTACT CU TURCII

Prelegerea IX
CELE DINTÂI LUPTE CU TURCII

Prelegerea X
IMPERIUL ŞI DEZVOLTAREA POLITICĂ A ROMÂNILOR

Prelegerea XI
INFLUENŢA ROMÂNEASCĂ PE LA ÎNCEPUT

Prelegerea XII
SCHIMBĂRI DIN AFARĂ ÎNĂUNTRUL DOMNIILOR NOASTRE MONARHIE TURCEASCĂ Şl MĂREŢIE BIZANTINĂ

Prelegerea XIII
ŢĂRILE NOASTRE SUNT, ÎN ACEST TIMP, Şl AUXILIARE DE CRUCIADĂ

Prelegerea XIV
NOUA CRUCIADĂ EUROPEANĂ A RENAŞTERII ŞI PA-TRIARHISMUL LUI ŞTEFAN CEL MARE

Prelegerea XV
ELEMENTE DUNĂRENE ÎN ŢĂRILE NOASTRE

Prelegerea XVI
ÎNRÂURIRI ROMÂNEŞTI ÎN BALCANI DUPĂ 1500

Prelegerea XVII
ROMÂNII, CATOLICISMUL MILITANT ŞI REFORMA

Prelegerea XVIII
UNGARIA REGELUI ÎMPĂRAT SIGISMUND Şl ROMÂNII

Prelegerea XIX
UNGARIA HUNYADIŞTILOR ŞI ROMÂNII


CUPRINS VOL. 2

Anul universitar 1934/1935 (continuare)

Prelegerea XX
SENSUL RELAŢIILOR CU TURCII PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVI-LEA

Prelegerea XXI
[ZDROBIREA UNGARIEI DE CĂTRE TURCI LA MOHÂCS]

Prelegerea XXII
ARDEALUL DE DUPĂ 1526 ŞI POLONIA CONTEMPORANĂ

Prelegerea XXIII
RENAŞTEREA CREŞTINĂ CONTRA TURCILOR ŞI ROMÂNII

Prelegerea XXIV
FILIP AL II-LEA. CONTRAOFENSIVA CREŞTINĂ. TREZIREA CREŞTINĂTĂŢII ORIENTALE ŞI ROSTUL LUI MIHAI VITEAZUL

Prelegerea XXV
POLITICA NOUĂ POLONĂ ŞI ROMÂNII

Prelegerea XXVI
ÎNCERCAREA SPIRITUL UNGURESC SI ROMÂNII. DACIA LUI GABRIEL BATHORY

Prelegerea XXVII
[RĂZBOIUL DE TREIZECI DE ANL GENERALITĂŢI]

Prelegerea XXVIII
ŢĂRILE NOASTRE FAŢĂ DE PROBLEMA POLONIEI

Prelegerea XXIX
[LUDOVIC AL XIV-LEA ŞI POLITICA FRANCEZĂ ÎN ORIENT]

Prelegerea XXX
ROMÂNII, PROBLEMA CĂZĂCEASCĂ ŞI ÎNFRÂNGEREA OFENSIVEI TURCEŞTI ÎN UNGARIA

Prelegerea XXXI
POLITICA RUSIEI PÂNĂ LA ECATERINA A II-A ŞI ROMÂNII

Prelegerea XXXII
PĂTRUNDEREA AUSTRIACĂ ŞI ROMÂNII

Prelegerea XXXIII
SINTEZA DIN SECOLUL AL XVIII-LEA ŞI INFLUENŢA EI

Prelegerea XXXIV
NOUA SINTEZĂ CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ

Prelegerea XXXV
MARILE SCHIMBĂRI SUFLETEŞTI ALE SECOLULUI AL XVIII-LEA

Prelegerea XXXVI
COMENTARII LA AGITATIA REFORMISTA SI ROMANII

Prelegerea XXXVII
RAZBOAIELE DE PRADA IN SECOLUL AL XVIII-LEA Şl ROMÂNII

Prelegerea XXXVIII
RAŢIONALISMUL IN VIAŢA INTERNAŢIONALA

Anul universitar 1935/1936

Prelegere inaugurală
ADEVAR Şl EROARE ÎN SCRIEREA ISTORIEI

Prelegerea II
LEGĂTURĂ CU MATERIA ANULUI PRECEDENT!

Prelegerea III
BURGHEZIA

Prelegerea IV
INTELECTUALII DE LA NOI ŞI EUROPA

Prelegerea V
STRĂINII DE LA NOI ŞI REVOLUŢIA FRANCEZA

Prelegerea VI
ŢĂRÂNII ŞI REVOLUŢIA FRANCEZA

Prelegerea VII
ŢĂRANII ROMÂNI ŞI CONCEPŢIA REVOLUŢIEI

Prelegerea VIII
MISCARI TARANESTI IN ARDEAL

Prelegerea IX
PROBLEMELE TERITORIALE ÎN NOUA EUROPĂ ŞI ROMÂNIA

Prelegerea X
SPRE „DACIA“ SECOLULUI AL XVIII-LEA

PrelegereaXI
ATITUDINEA BOIERILOR ROMÂNI FAŢĂ DE RĂZBOIUL RUSO-AUSTRO-TURC

PrelegereaXII
(EŞECUL RĂZBOIULUI RUSO-AUSTRIAC ÎMPOTRIVA TURCIEI)

Prelegerea XIII
PROPAGANDA REVOLUŢIONARĂ ŞI ROMÂNII

Prelegerea XIV
NAPOLEON ŞI ROMÂNII

Prelegerea XV
PLANURILE LUI NAPOLEON ŞI SUD-ESTUL EUROPEAN 1. „Sistemul“ napoleonian în el însuşi

Prelegerea XVI
NAPOLEON ŞI SUD-ESTUL EUROPEAN

Prelegerea XVII
PIERDEREA BASARABIEI

Prelegerea XVIII
ROMÂNII ŞI MIŞCAREA SÂRBEASCĂ

Prelegerea XIX
ROMÂNII DINTRE 1812 ŞI 1821 ŞI ŞCOALA GRECEASCĂ NAŢIONALISTĂ

Prelegerea XX
ŞCOLI ŞI SOCIETĂŢI SECRETE ÎN PRINCIPATE ŞI ÎN REVOLUŢIA GRECEASCĂ

Prelegerea XXI
URMĂRILE REVOLUŢIEI GRECEŞTI

Prelegerea XXII
[ROLUL ŞI ROSTUL ROMÂNILOR ÎN MIŞCAREA ROMANTICĂ]

Prelegerea XXIII
OAMENI POLITICI ROMÂNI DIN GENERAŢIA DE LA 1800

Prelegerea XXIV
1848 LA ROMÂNI

Prelegerea XXV
DUPĂ 1848

Prelegerea XXVI
INFLUENŢELE ÎN EPOCA UNIRII

Prelegerea XXVII
[DOMNIA LUI ALEXANDRU IOANICUZA]

Prelegerea XXVIII
POLITICA ROMÂNIEI SUB CAROL I PANA LA RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ

Prelegerea XXIX
RĂZBOIUL DIN 1877-1878

Prelegerea XXX
URMĂRILE RĂZBOIULUI

Prelegerea XXXI
PACEA GERMANĂ

Prelegerea XXXII
ROMÂNIA, POPORUL ROMÂNESC ŞI ULTIMELE PREFACERI

Limba:Romana
Pagini: 624+664
Dimensiuni: 13X20
Data aparitiei:2015

RECENZII