Istorie furata. Cronica romaneasca de istorie veche

am fost întrebat (şi acuzat) de multe ori de ce un inginer şj-a ales calea desluşirii istoriei.

Răspunsul este foarte simplu.

Lucian din Samosata povestind despre apropiata sosire a armatei lui Filip, regele Macedoniei în ţinutul Corintului, menţionează că locuitorii cetăţii, cuprinşi de panică s-au pus pe lucru, încercând în grabă consolideze zidurile cetăţii.

Fiecare dintre cetăţenii obştei încercau sa-si aducă contribuţia la refacerea fortificaţiei: unii întăreau temelia zidurilor, alţii puneau piatră în elevaţia crenelurilor şi toţi în acelaşi timp pregăteau armele să-l înfrunte pe regele macedonean.

"Diogene, uitându-se la toate acestea şi neavând ce face - nimeni nu-1 folosea la nimic! - îşi strânse mantaua în cingătoare şi se porni cu înverşunare să rostogolească în sus şi-n jos, pe Cranetion, butoiul unde îşi avea adăpostul.

Când unul din cunoscuţii lui i-a pus întrebarea: Ce vrei sa faci Diogene ?, el a răspuns: îmi rostogolesc şi eu butoiul pentru ca, în mijlocul atâtor oameni harnici, să nu par a fi singurul leneş...."

Asemenea lui Diogene, marii inventatori ai lumii au încercat, la rândul lor, să întărească zidurile cetăţii, fără sâ fie luaţi iniţial în seamă, ci chiar ignoraţi, pentru că nu erau de meserie zidari sau pietrari!

Michael Faraday (1791-1867), genialul profesor de fizică şi chimie, părintele fenomenului electromagnetic, a fost un umil legător de cărţi; părintele geneticii a fost călugărul augustinian, Johann Gregor Mendel (1822-1884); fondatorul microbiologiei şi a bacteorologiei, a fost pictorul, Louis Pasteur (1822 - 1895), cel mai prolific inventator american al sfârşitului de secol XlX-lea, început de secol al XX-lea, a fost telegrafistul Thomas Alva Edison (1847-1931), care nu a făcut scoală decât câteva luni, fiind educat de mama sa.

Şi lista poate continua, extrem de extinsă şi cu exemple edificatoare.

Legat de domeniul istoriei, nu voi aminti decât că "Cel mai mare maestru în viaţă al timpului nostru în arta redării istoriei..." - conform motivaţiei Juriului Nobel din 1902 a fost avocatul Theodor Mommsen (1817-1903), iar descoperitorul civilizaţiei troiene şi fondatorul arheologiei modeme a fost un simplu bancher german, Heinrich Schliemann (1822- 1890).

Istoricii nu s-au născut istorici, mulţi au fost oameni cu diferite profesii şi ocupaţii, dar care au învăţat, au studiat şi muncit din greu, pentru a deslusi tainele istoriei, din dragoste si curiozitate pentru studiul faptelor si al evenimentelor trecutului…

Limba: Romana
Nr.pagini: 958
Dimensiuni:
An aparitie: 2013

RECENZII