Leviatanul este considerat de multi una dintre cele mai influente si mai importante opere din istoria intelectuala si politica a Europei, putand fi comparat cu scrieri ale lui Platon, Aristotel, Machiavelli, Hegel si Marx. Multe dintre subiectele discutate aici de Hobbes – de la elemente care tin de antropologie, epistemologie si psihologie pana la conceptul de suveranitate si cel de reprezentare, teoria generarii statelor, structura sociala si educatia, cauzele dizolvarii statului si cauzele razboiului civil, relatia dintre constiinta privata si cea publica, precum si cea dintre Stat si Biserica – au ramas cat se poate de actuale.

Scris intr-o perioada din istoria Angliei in care structurile politice si cele sociale, precum si metodele stiintei sufereau schimbari si reinterpretari radicale, Leviatanul, prin forta argumentului sau si prin provocarile aduse posteritatii, a rezistat incercarii vremurilor si a contribuit intr-o anumita masura la dezvoltarea lumii moderne.

*

„Leviatanul demonstreaza cu precizie geometrica cum sa creezi o lume in care indivizii, eliberati de frica de semenii lor si de osanda vesnica, se pot apleca asupra sarcinii lumesti, dar pline de satisfactii, a imbunatatirii propriei sorti. Asa era omul menit sa traiasca, intr-o stare de libertate, inainte de inventarea zeilor.”

                                                                                                                                                                                                                             Mark Lilla,
                                                                                                                                                  The Stillborn God: Religion, Politics,
and the Modern West

„Thomas Hobbes a fost primul sociobiolog, cu doua sute de ani inainte de Darwin.”

     Daniel Dennett,
                                                                                                                                                                                                     Darwin's Dangerous Idea

„In ultimele doua decenii, antropologii au strans date despre viata si moartea din societatile prestatale, in loc sa accepte stereotipurile calduroase si pozitive. Ce au descoperit? Pe scurt: Hobbes a avut dreptate, Rousseau s-a inselat.”

                                                                                                                                                                                                                     Steven Pinker,
                                                                                                                                                                                                                     The Blank Slate

„Leviatanul lui Hobbes este cea mai mare opera de gandire politica scrisa in limba engleza.”

                                                                                                                                                                                                                          John Rawls,
                                                                                                                                                                      Lectures on the History of Political Philosophy

„Hobbes este intemeietorul politicii moderne. Prin urmare, intelegerea stiintei politice hobbesiene este preconditia de baza pentru orice intelegere radicala a politicii moderne.”

                                                                                                                                                                                                                         Leo Strauss 

„Leviatanul este cea mai mare, poate singura, capodopera de filosofie politica scrisa in limba engleza, iar istoria civilizatiei noastre nu ne poate oferi decat putine opere cu o cuprindere şi o prestanta asemanatoare. In consecinta, Leviatanul nu trebuie judecat decat potrivit celor mai inalte standarde si nu trebuie luat in considerare decat in cel mai larg context.”

                                                                                                                                                                                                              Michael Oakeshott

„Meritele lui Hobbes ies mai pregnant in evidenta daca-l privim in contrast cu filosofii politici de dinaintea sa. El este total debarasat de superstitii; nu isi deriva argumentele din ceea ce s-a petrecut cu Adam si Eva in vremea Caderii. Discursul sau este clar si logic; etica sa, ca o fi buna sau rea, este complet inteligibila si nu comporta folosirea de concepte dubioase. Pe langa Machiavelli, care este insa mult mai limitat, el este primul autor cu adevarat modern in perimetrul teoriei politice. Acolo unde greseste, greseste din pricina simplificarii excesive, si nu pentru ca baza gandirii sale ar fi nerealista sau fantezista. Din acest motiv, merita inca si astazi sa fie combatut.”

                                                                                                                                                                                                             Bertrand Russell, 
Istoria filosofiei occidentale

Cuprins

Introducere    v
Nota asupra traducerii     xviii
Cronologie       xxi

LEVIATANUL

Epistola catre Francis Godolphin      3
Introducere     5

Partea intai: despre om

I. Despre senzatie       9
II. Despre imaginatie        11
III. Despre consecventa sau sirul inchipuirilor        17
IV. Despre vorbire        23
V. Despre ratiune si despre stiinta        32
VI. Despre inceputurile interioare ale miscarilor voluntare, numite indeobste pasiuni, si despre cuvintele prin care sunt exprimate        39
VII. Despre finalurile sau rezolutiile discursului        49
VIII. Despre virtutile de obicei numite intelectuale si despre defectele lor contrare        52
IX. Despre diferitele subiecte ale cunoasterii        64
X. Despre putere, valoare, demnitate, onoare si vrednicie         66
XI. Despre deosebirile dintre moravuri         74
XII. Despre religie       81
XIII. Despre conditia naturala a omenirii, in ceea ce priveste fericirea si mizeria ei        94
XIV. Despre prima si cea de-a doua lege naturala si despre contracte        99
XV. Despre alte legi naturale        111
XVI. Despre persoane, autori si lucruri personificate        12

Partea a doua: despre comunitatea civila

XVII. Despre cauzele, nasterea si definitia comunitatii civile        131
XVIII. Despre drepturile suveranilor prin instituire         136
XIX. Despre diferitele tipuri de comunitati civile prin instituire si despre succesiunea la puterea suverana        145
XX. Despre dominatia paterna si cea despotica        155
XXI. Despre libertatea supusilor        164
XXII. Despre sisteme supuse politice si private         174
XXIII. Despre ministrii publici ai puterii suverane         186
XXIV. Despre hranirea si reproducerea unei comunitati civile        191
XXV. Despre sfaturi        197
XXVI. Despre legile civile         204
XXVII. Despre infractiuni, dezvinovatiri si atenuari         225
XXVIII. Despre pedepse si despre rasplati         239
XXIX. Despre acele lucruri care slabesc o comunitate civila sau care contribuie la destramarea ei       247
XXX. Despre functia reprezentantului suveran       257
XXXI. Despre regatul lui Dumnezeu prin natura        272

Partea a treia: despre comunitatea civila crestina

XXXII. Despre principiile politicii crestine         283
XXXIII. Despre numarul, vechimea, telul, autoritatea si interpretii cartilor Sfintei Scripturi         288
XXXIV. Despre semnificatia cuvintelor spirit, inger si inspiratie in cartile Sfintei Scripturi         298
XXXV. Despre semnificatia pe care o au in Scriptura cuvintele regatul lui Dumnezeu, sfant, sacru si sacrament        309
XXXVI. Despre cuvantul lui Dumnezeu si al profetilor        316
XXXVII. Despre miracole si rostul lor        330
XXXVIII. Despre semnificatia pe care o au in Scriptura viata vesnica, iadul, mantuirea, lumea ce va sa vina si rascumpararea        338
XXXIX. Despre semnificatia avuta in Scriptura de cuvantul Biserica         352
XL. Despre drepturile regatului lui Dumnezeu in Avraam, Moise, marii preoti si regii lui Iuda        355
XLI. Despre functia binecuvantatului nostru Mantuitor        364
XLII. Despre puterea ecleziastica         371
XLIII. Despre ce este necesar pentru a fi primit in regatul cerurilor       437

Partea a patra: despre regatul intunericului

XLIV. Despre intunericul spiritual izvorat din interpretarea gresita a Scripturii       451
XLV. Despre demonologie si despre alte relicve ale religiei neamurilor        474
XLVI. Despre intunericul ce izvoraste din filosofia desarta si din traditiile fanteziste         493
XLVII. Despre beneficiul ce izvoraste dintr-un astfel de intuneric si cui ii revine         509

Recapitulare si concluzie        518

Bibliografie        528