Literatura Romana Bacalaureat - Pregatire intensiva. Indrumari. Concepte operationale. Eseuri

Preț: 24^,00 lei

Disponibilitate: stoc indisponibil

alertă stoc

Autor: Ion Popa, Marinela Popa

Editura: Niculescu

Anul publicării: 2016

Pagini: 192

DESCRIERE

Literatura Romana Bacalaureat - Pregatire intensiva. Indrumari. Concepte operationale. Eseuri

ION POPA,

Marinela POPA

Lucrarea de fata se adreseaza tuturor elevilor de liceu care se pregatesc in vederea sustinerii examenului de bacalaureat la disciplina limba si literatura romana.

In prima parte a acestui auxiliar, sunt precizate modalitatile in care trebuie abordate textele literare studiate, in functie de cerintele subiectului (tema si viziunea despre lume, particularitatile de constructie a unui personaj, relatia dintre doua personaje).

Cea de-a doua parte a lucrarii contine notiunile de teorie literara necesare rezolvarii eseurilor de la subiectul al treilea, dar si a unora dintre cerintele de la primul subiect: genurile si speciile literare, structura textelor liric, epic si dramatic, imaginarul poetic – tipuri de imagini si figuri de stil –, notiunile de versificatie etc.

A treia parte cuprinde, mai intai, trei eseuri referitoare la trei etape importante din evolutia literaturii romane: curentul national popular (pasoptismul) si "Dacia literara”, junimismul si Societatea literara "Junimea”, modernismul, gruparea si revista "Sburatorul”.

La acestea se adauga eseurile pe baza textelor literare ale scriitorilor canonici prevazuti in programa pentru bacalaureat, la textele epice si dramatice figurand toate cele trei tipuri de eseuri: tema si viziunea scriitorului despre lume, particularitatile constructiei unui personaj si relatiile dintre doua personaje.

Din carte:

Genul dramatic este constituit din totalitatea operelor dramatice, cunoscute sub numele de piese de teatru, destinate scenei, care oglindesc un conflict puternic prin intermediul acţiunii prezentate direct, al personajelor, al dialogului şi mono togului dramatic, având o structură specifică şi, astfel, realizându-se obiectivarea eului creator.

1. Trăsăturile genului dramatic:

a) Aceste opere sunt create cu scopul de a fi reprezentate pe scenă.

b) Sunt structurate în acte, tablouri şi scene.

c) Modul de expunere predominant este dialogul dramatic, replicile personajelor fiind precedate de numele acestora, iar dialogului i se poate adăuga monologul dramatic.

d) Este prezent un confict dramatic principal, căruia i se alătură unele conflicte secundare.

e) Naraţiunea şi descrierea pot apărea doar în indicaţiile scenice sau în replicile şi monologurile mai ample ale personajelor.

f) Sunt prezente indicaţiile scenice (didascaliile) care fac referire la decor, la acţiunile personajelor, la sonorizare şi lumini, la atitudinea, stările sufleteşti şi însuşirile personajelor sau precizează locul, timpul şi persoana interlocutorului.

g) Acţiunea este limitată în timp şi spaţiu.

h) Intâmplările nu sunt relatate, ci se desfăşoară în faţa cititorului (spectatorului), relatate putând fi, în replicile personajelor, doar fapte petrecute mai demult.

i) Se caracterizează prin unitate de acţiune, de timp şi de spaţiu, singura con-| secvenţă, în acest sens, rămânând, de-a lungul timpului, unitatea de acţiune.

2. Structura operei dramatice

Operele dramatice au aceeaşi structură ca şi operele epice, având următoarele elemente de conţinut:

a) Titlul poate fi un cuvânt, o sintagmă sau un enunţ-propoziţie sau frază, pus in fruntea unei lucrări sau a unei părţi distincte a ei, indicând rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia şi putând avea sens propriu sau figurat

b) Tema precizează despre ce anume este vorba, în linii mari, în textul respectiv (copilăria, războiul, dragostea etc.) şi poate fi principală sau secundară: în romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu, tema principală este dorinţa de înavuţire, iar temele secundare sunt cea erotică şi cea a „iluminării” satului.

c) Ideea reflectă concepţia şi atitudinea scriitorului faţă de aspectele înfăţişate în opera literară respectivă: atitudinea de dispreţ, de dezaprobare, ironia faţă de comportarea personajelor şi faţă de faptele săvârşite de acestea sau, dimpotrivă, aprobarea, admiraţia, respectul etc.

d) Motivul este un element de construcţie prin care se realizează tema operei literare şi poate fi o situaţie cu caracter general (conflictul feudal, zborul, legătura omului cu natura etc.), un obiect (codrul, teiul, oglinda etc.), un personaj (Prometeu, Meşterul Manole etc.), o formulă generală cu circulaţie universală („carpe diem”, „fortuna labilis” etc.), un număr simbolic (3, 7) etc.

e) Laitmotivul este un element verbal cu valoare simbolică, folosit în mod repetat aproape obsesiv. Se pot repeta: o temă, un motiv literar, un grup verbal ori un cuvânt.

………………

CUPRINS:

Argument

In loc de introducere

Noţiuni teoretice necesare rezolvării primului subiect pe baza unui text la prima vedere şi alcătuirii eseului de la subiectul al treilea pe baza unui text studiat

A. Clasificarea textelor

B. Genurile literare

A. Ideologii literare

I. Ideologia promovată de „Dacia literară"

II. Criticismul junimist. Rolul lui Titu Maiorescu în impunerea unei noi direcţii în literatura română

III. Direcţia modernistă promovată de Eugen Lovinescu în cultura română

B. Autori canonici şi necanonici - specii şi curente literare

Povestea lui Harap-Alb (de Ion Creangă)

1. Tema şi viziunea despre lume