Matricea creatiei. Geometria sacra in lumea planetelor

Matricea creatiei. Geometria sacra in lumea planetelor


...nivelul de înţelegere al omenirii asupra numerelor era mai profund şi mai complex pe vremea când creaţia îşi avea rădăcinile în experienţa directă.

Strămoşii şi-au codificat cunoaşterea secretă despre ceruri, în mitologie, muzică, monumente şi unităţi de măsură sacre.

Ei au înţeles că maturitatea lumii naturale este reprezentată de perfecţiunea proporţiei şi şi-au dat seama că spaţiul planetar – şi timpul însuşi – este o creaţie a numerelor.

Raţiunea modernă favorizează cunoaşterea bazată exclusiv pe legile fizicii. Am uitat ceea ce ştiau, cândva, strămoşii noştri: că numerele şi proprietăţile lor creează formele lumii.

Străvechile unităţi de măsură păstrează în ele secretele proporţiei şi alinierii cosmice, ascunse de unităţile zecimale arbitrare, ale modului de gândire matematică modern.

Bazându-se pe cunoaşterea codificată în miturile şi monumentele străvechi, precum şi pe datele astronomice actuale, Richard Heath demonstrează că planetele din sistemul nostru solar formează, cu orbitele lor, structuri numerice interrelaţionate.

Coeziunea acestor relaţii şi omniprezenţa anumitor numere sacre din cadrul lor formează o matrice a creaţiei, care furnizează dovezi numerice că sistemul nostru solar nu este o creaţie accidentală.
……………………..

O carte uluitoare şi importantă, care marchează un punct de cotitură în recuperarea unui întreg mod de gândire care există, probabil, de mii de ani.

Si reprezintă o contribuţie îndrăzneaţă şi foarte importantă la înţelegerea geniului strămoşilor noştri.
…………………………………


Fragment din carte:


...imaginati-va un barbat sau o femeie din antichitate care se uita atent la schimbarile astronomice de pe cer.

Cum va fi inteles acest spectacol? Obesrvatorul trebuie sa fi remarcat ca rotatia pamantului este un ceasornic excelent: ea creaza ziua, noaptea, miscarea Soarelui si a stelelor. Aceasta miscare este extrem de stabila.

Persoana din antichitate, despre care vorbim, a constatat ca mersul Soarelui poate fi masurat in zile, luni si ani. Stelele erau vazute ca modele fixe, peste care se suprapun miscarile Soarelui, Lunii si planetelor.

Observatorul a masurat in zile repetitia evenimentelor similare. In acelasi fel, pozitia detaliata a obiectelor celeste a fost masurata in relatia cu stelele, fara de care cerul, din punct de vedere cosmic, ar fi lipsit de radacini.

Masurarea miscarii Soarelui si Lunii precum si divizarea continuumului stelar prin ciclurile planetelor au devenit cunoscute sub denumirea de timp.
…………………………………

...miscarea inceata dar inexorabila, a lui Saturn pe cerul noptii este observata foarte clar. Aproximativ o data pe an cand Saturn se afla in opozitie cu Soarele, planeta descrie un salt retrograd printre stele.

La inceput, planeta devine stationara printre stele. Apoi, pentru cateva luni, Saturn are traiectorie inversa doar pentru a se putea opri din nou si a-si relua miscarea inainte. Timpul dintre aceste salturi este numit perioada sinodica a lui Saturn-378 zile.


CUPRINS:


Multumiri
Cuvant inainte
Introducere

1. Impartirea cerului

2. Intrarea in lumea sinodica

3. Jupiter si Luna Pamantului

4. Precum in Cer

5. Crearea Tronului de Aur

6. O plasa pentru prinderea amantilor

7. Masura Pamantului

8. Zeul Numarului

9. Inima rotirii

Postscriptum la a doua editie
Anexa
Bibliografie


Autor: Richard Heath

Limba: romana
Nr.pagini: 218
Dimensiuni: 13x20
An aparitie: 2012

RECENZII