Metafizica

Aristotel

Aristotel s-a născut în 384 î. e. n. la Stagira, oraş aflat pe coasta Traciei. Tatăl său era medicul de curte al regelui Macedoniei, Amyntas. La 17 ani, Aristotel ajunge la Atena pentru a-şi completa educaţia. Aici, în cadrul Academiei, devine elevul lui Platon, cu care studiază timp de douăzeci de ani. Se pare că, mai târziu, ţine pe cont propriu şi lecţii de retorică la Academie. La moartea lui Platon, în 347 î. e. n., nepotul acestuia, un filozof mediocru, Speusippos, devine conducătorul Academiei, în pofida geniului lui Aristotel.

Dar pesemne că divergenţele de doctrină dintre Aristotel şi Platon deveniseră prea evidente pentru ca cel dintâi să ajungă conducătorul Academiei platonice. La chemarea lui Filip al II-lea, regele Macedoniei, Aristotel devine apoi, pentru cinci ani, profesorul lui Alexandru, viitorul cuceritor al Persiei. La moartea lui Filip, Aristotel revine la Atena. Academia era condusă pe atunci de Xenocrates, iar platonismul domina filozofia la Atena. Aristotel înfiinţează, în câteva clădiri închiriate, Liceul, propria sa şcoală filozofică, rivală Academiei.

Timp de treisprezece ani, Aristotel predă la Liceu. Se pare că dimineaţa aveau loc prelegerile pentru cei avansaţi, de obicei în timpul unor plimbări (de unde denumirea de „peripateticieni“ dată filozofilor aristotelicieni), în timp ce seara el ţinea conferinţe pentru neiniţiaţi şi cu un caracter mai popular. Tot la Liceu a fost adunată prima bibliotecă publică, modelul viitoarelor mari biblioteci elenistice de la Alexandria şi Pergam.

Opera lui Aristotel se divide în trei categorii:
a) Lucrări exoterice, sau „populare“, publicate de autor în timpul vieţii. Sunt pierdute aproape în întregime. Multe din ele erau dialoguri scrise în stil platonician. Cicero încă le cunoştea şi le elogia frumuseţea exprimării. Învăţaţii moderni s-au silit să reconstituie unele dintre operele exoterice, cum ar fi Protrepticul, din citate păstrate în operele unor autori mai târzii.
b) Tratate ştiinţifico- filozofice, rămase nepublicate pe timpul vieţii autorului lor (ezoterice), destinate uzului şcolii. Este ceea ce noi avem din Aristotel.

c) Însemnări, culegeri de materiale, redactate în colaborare cu elevii săi, aparţinând de asemenea scrierilor ezoterice. Din acest grup ni s- a păstrat doar Constituţia atenienilor. Metafizica aparţine, desigur, grupului b), ce mai cuprinde tratatele de logică (Organon), Fizica şi alte lucrări destinate studiului naturii, tratatele de etică, Politica, Retorica şi Poetica.

RECENZII