Ne despartim sau ramanem impreuna?

Ne despartim sau ramanem impreuna?. Cum facem bilantul unui cuplu - Robert Neuburger


…te simţi apreciat în relaţia pe care o ai?

…impărţirea sarcinilor ţi se pare corectă?

…cine ia deciziile?

…cum comunicaţi între voi?

…aveţi încredere unul în celălalt?

Robert Neuburger îţi propune un ghid al cuplurilor, abordând probleme ca alegerea locuinţei, gestiunea banilor, sexualitatea, comunicarea, iubirea şi stima de sine.

Conceput pentru a fi folosit în mod regulat, acest ghid te va ajuta să găseşti cuvintele potrivite pentru a pune întrebări şi a fi înţeles de către partener.

Deseori e posibil să eviţi despărţirea punând întrebările cele mai simple...

Lucrarea de faţa propune nişte «semnalizatoare», nişte repere, pentru a preveni greutăţile inerente vieţii în doi. De altfel, ea reprezintă o baza de reflecţie în vederea realizării unui bilanţ personal destinat celor care au îndoieli în legătură cu relaţia lor de cuplu. Constituie, totodată, un ajutor înainte de a se ajunge la luarea hotărârii de separare, lucru care se face adesea în condiţii defavorabile, ce atrag după sine certuri, nervi, frustrări, depresii, culminând cu încercarea de a pune la mijloc copiii în acest conflict parental. Invers, riscul este să se ajungă într-o situaţie în care între cei doi nu mai există atracţie reciprocă, iar cuplul nu mai are decât o funcţie socială, fiind mai mult un element de faţadă...


Fragment din carte:


De ce se formează un cuplu?

Părerea mea este că aşteptările sunt în principal de două feluri: pe de o parte, crearea unei relaţii de iubire, duale, privilegiate, dacă nu chiar exclusive, pe plan afectiv sau sexual, cu o fiinţă care ni se pare că merită sau care chiar merită orice sacrificiu pentru păstrarea relaţiei. Pe de altă parte, e vorba, dincolo de relaţia cu celălalt, de crearea unui spaţiu comun pe care îl numesc „casa-cuplu", despre care voi vorbi în capitolul următor.

Dacă locul pe care îl ocupă astăzi cuplul pentru fiecare individ este adeseori important, nu înseamnă că nu rămâne la fel de relativ şi variabil. Pentru unele persoane, este vital să trăiască într-un cuplu, pentru alţii e vital să trăiască într-o anume relaţie de cuplu, iar pentru o altă categorie de persoane, cuplul este secundar în raport cu alte angajamente, relaţii, apartenenţe..

In plus, importanţa acordată cuplului poate să varieze de la o etapă a vieţii la alta, în funcţie de întâmplările trăite. E de ajuns să ne gândim la crizele din interiorul cuplului iscate de faptul că unul din membri dă bir cu fugiţii sau de orice eveniment a cărui consecinţă este pierderea unei relaţii sau a unei apartenenţe asumate: doliu, plecarea din casa părintească a copiilor care au crescut.

La fel se întâmplă când un eveniment exterior cuplului - de pildă apariţia unui copil - necesită o investiţie afectivă care va determina trecerea relaţiei de cuplu în plan secund.

Suprainvestirea afectivă a cuplului din cauza unei pierderi relaţionale poate fi la fel de problematică precum dezinvestirea creată de o nouă responsabilitate.



Cuplul tău poate evolua?

Ce crezi despre propria capacitate de adaptare şi de schimbare?

Dar despre cea a partenerului tău?

Dar despre cea a cuplului pe care-l formezi?

Evaluarea capacităţilor de schimbare în cuplu

Ce e de făcut cu toate aceste informaţii adunate în urma chestionării relaţiei de cuplu? De fapt, această călătorie în interiorul vieţii de cuplu are deja valoare terapeutică. Conştientizarea existenţei anumitor semne de întrebare declanşează deseori mecanisme de creativitate aflate uneori într-o stare latentă şi suscită inventarea unor soluţii specifice fiecărui cuplu.

Vreau să spun prin aceasta că un cuplu în care lucrurile merg bine nu este un cuplu fără probleme, ci un cuplu care dă dovadă de o creativitate suficientă pentru a-şi găsi propriile soluţii în faţa situaţiilor cu care se confruntă, oricât de banale ar fi, oricare ar fi etapele succesive ale vieţii: cuplul fără copii, apoi cu copii, apoi din nou fără copii...

Această capacitate „autocurativă" a cuplurilor este şi mai necesară dacă, la capătul bilanţului, veţi cădea de acord că vă confruntaţi cu dificultăţi reale. Odată ajunşi în această etapă, e important să evaluezi capacitatea cuplului tău de a se privi în oglindă şi de a găsi soluţii la problemele ridicate, şi asta fără ajutor din afară.

De aici se nasc întrebările următoare, cruciale, întrucât servesc la evaluarea capacităţii de invenţie, de adaptare şi de schimbare a cuplului tău. Această calitate inerentă tuturor cuplurilor în timpul formării lor se poate să se fi pierdut pe drum. întrebările au drept scop să-ţi permită să afli dacă această calitate s-a păstrat sau nu.


CUPRINS


PREFAŢĂ LA CEA DE-A TREIA EDIŢIE (2013)
PREFAŢĂ LA CEA DE-A DOUA EDIŢIE
INTRODUCERE

CAPITOLUL I

Il (o) mai iubeşti?
De ce se formează un cuplu?
Fă-ţi propria diagramă a relaţiilor de cuplu

CAPITOLUL II
Iţi place relaţia ta de cuplu?
Ce este apartenenţa?
Diagrama apartenenţei
Ce preferaţi: partenerul sau relaţia de cuplu?

CAPITOLUL III

Cum comunici?
Interpretări greşite şi lipsă de înţelegere
Cum se iau deciziile?
„Relaţiile" sexuale

CAPITOLUL IV

De ce să rămâi într-o relaţie de cuplu?
Recunoaşterea socială
Securitatea
îndeplinirea planurilor

CAPITOLUL V

Natura intimităţii într-un cuplu
Din ce anume este constituită intimitatea în cuplul tău?
Schimburile afective şi intelectuale
De la împărţirea sarcinilor şi a responsabilităţilor, la delegarea competenţelor şi la întrajutorare
Intimitate individuală şi lumea exterioară
Ce aşteaptă fiecare din partea cuplului
Violenţele intime

CAPITOLUL VI

Cuplul tău este „normal"?
Prin ce se distinge cuplul tău de alte cupluri?
Normal sau nu?
După ce criterii trebuie să judecăm?
Demnitate şi respect

CAPITOLUL VII

Cuplul tău poate evolua?
Evaluarea capacităţilor de schimbare în cuplu
Alegerea de soluţii în vederea evitării rupturii
Când e cazul să consulţi un consilier marital?

Limba: romana
Nr. pagini: 116
Dimensiuni: 13X20
An aparitie: 2014

RECENZII