Noi eseuri despre marxism

DESCRIERE

Noi eseuri despre marxism - Florin Radu

LAICISMUL, UNICUL VIITOR AL MARXISMULUI Şl AL OMENIRII

Ca marxişti, într-o vreme ca a noastră, când fundamentalismul religios revine în multe ţări în forţă, încercând să întoarcă lumea, cel puţin din punct de vedere cultural, fiindcă socio-economic nu se mai poate, la Evul Mediu, lupta pentru apărarea unui principiu de bază al marxismului, anume laicismul, secularismul, este chiar mai importantă decât era pentru noi în trecut.

Ce argumente avem noi seculariştii marxişti (adică singurii secularişti consecvenţi pe care i-a cunoscut Istoria) în lupta cu otrava neo-medievală a fundamentalismului religios?

Primul argument ar fi acela că fundamentalismul religios dezbină clasa muncitoare, dezbină forţele proletariatului, într-un mod analog naţionalismului şovin. Şi există cu siguranţă ţări, şi încă unele deloc mici, în care divizarea principală a proletariatului este tocmai pe criterii religioase.

Fundamentalismul religios ţine, în acele locuri, loc de naţionalism şovin. Ce face naţionalismul şovin în ţări ca România, Ungaria, Rusia, Germania, Anglia, America face acolo fundamentalismul religios.

Acest lucru se petrece de exemplu în India, în colosul numit India, a doua ţară a lumii ca populaţie şi care în destul de scurt timp va deveni prima, luând locul Chinei.

Şi asta deoarece religiile care predomină acolo, hinduismul şi islamismul, sunt atât de ireconciliabil opuse, încât ura religioasă dintre hinduşi şi musulmani trece peste ura etnică, mai ales că etniile din India sunt destul de apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.

Clivajul etnic principal din India este cel între popoarele „indo-ariene" din Nord şi cele dravidiene din Sud dar, din anumite motive pe care nu are rost să le întoarcem pe toate feţele aici, acest clivaj etnic a fost şi rămâne unul incomparabil mai mic decât cel religios dintre hinduşi şi musulmani.

Dacă înţelegem faptul că hinduismul nu este, pentru funda-mentaliştii islamici, o religie monoteistă, dacă avem în minte porunca Coranului de „distrugere a idolilor", pe care fundamentaliştii islamici o respectă şi azi cu „sfinţenie", şi dacă avem în minte ataşamentul uriaş al hinduismului pentru idoli, incomparabil mai mare decât în orice altă religie politeistă, vom înţelege şi caracterul extrem, extrem de adânc şi, implicit, şi dăunător pentru solidaritatea muncitorească, al faliei dintre hinduşi şi musulmani în India.

Intr-adevăr, ce poate fi mai ireconciliabil decât obligaţia religioasă a unui fundamentalist islamic de a „distruge idolii" şi obligaţia tot religioasă a unui fundamentalist hindus de a pedepsi această distrugere a idolilor? Pentru unii e o blasfemie să distrugi idolii iar pentru ceilalţi este o blasfemie să nu distrugi aceşti idoli.

O contradicţie mai antagonistă decât aceasta nu poate fi decât contradicţia antagonistă numărul unu dintre toate contradicţiile antagoniste, anume contradicţia dintre muncă şi capital, din care izvorăsc toate celelalte, inclusiv contradicţia cea mai proeminenta a zilelor noastre, contradicţia dintre ţările imperialiste şi ţările asuprite de imperialism.

Dacă pentru fundamentaliştii hinduşi din India este o blasfemie să distrugi idolii iar pentru cei musulmani din India este o blasfemie să nu distrugi idolii, rolul de dezbinator al fundamentalismului religios în această ţară apare limpede ca unul la fel de mare ca rolul dezbinator al rasismului în America, Anglia, România, Germania etc.

Şi acest lucru s-a văzut limpede de-a lungul istoriei, în mileniul care s-a scurs de la pătrunderea pentru prima oară a religiei islamice în Nordul Indiei în jurul anului 1000.

Iar faptul că islamismul a fost adus în India pe spinarea cailor, ca şi o religie a cuceritorilor non-indieni de origine central-asiatică, nu a făcut decât să agraveze această dezbinare, plaga cea mai mare a Indiei de atunci incoace.

Distrugerea de către musulmani a marii Universităţi Budiste din Nalanda în anul 1193 a fost unul din actele de genocid cultural comise de musulmani în India, şi a spune asta nu înseamnă deloc „islamofobie". Budismul indian nu şi-a mai revenit niciodată în urma acestei lovituri şi astăzi, în ciuda unei mişcări de reînviere a....

CUPRINS:

Laicismul, unicul viitor al marxismului şi al omenirii

Incă o dată despre marea problemă a rasismului şi naţionalismului şovin

Particularităţile luptei cu rasismul şi şovinismul în România

Socialism şi pseudosocialism

Limba:Romana
Pagini: 85
Dimensiuni: 13X20
Data aparitiei:2015