Psihologia fenomenelor oculte, Opere Complete vol. 1

Psihologia diferenţiază între o reamintire nemijlocită şi una mijlocită. Ne amintim nemijlocit când, de exemplu, vedem o anumită casă, şi astfel „ne vine în minte“ că aici a locuit acum câţiva ani un cunoscut.

Vedem casa bine cunoscută şi, după legea asociaţiei unei coexistenţe, ne vine în conştiinţă imaginea din memorie a cunoscutului.

Cu totul altfel este reamintirea mijlocită: trec, cufundat in gânduri, pe lângă o casă unde a locuit cunoscutul meu X. Nu sunt atent nici la casă, nici la stradă, ci mă gândesc la alt lucru cart mă preocupă.

Brusc, între gândurile mele, străbate deranjant o imagine neaşteptată: văd o scenă în care X îmi vorbea cu mulţi ani în urmă despre treburi asemănătoare. Mă mir că tocmai această amintire apare, căci conversaţia nu avea nicio importanţă.

Brusc văd că sunt pe strada unde cunoscutul meu a locuit mai demult In acest caz, asociaţia imaginii din memorie este mijlocită: nu am perceput conştient casa, căci eram prea cufundat în interior. In fundalul întunecat al conştiinţei1 s-a strecurat totuşi percepţia casei şi acolo a trezit asociaţia cunoscutului meu.

Insă cum acest proces de asociaţie era atât de slab accentuat, încât nu a putut trece pragul conştiinţei, a trebuit să intervină ca sprijin o asociaţie comună. Această asociaţie mijlocită este imaginea din memorie a conversaţiei care se referea la treburi asemănătoare ca cele de acum din conştiinţă. Pe această cale, imaginea din memorie intră în cercul conştiinţei.

Imaginile din memorie care apar nemijlocit şi mijlocit au o caracteristică în comun: calitatea de a fi cunoscute; recunosc asociaţia ca imagine de care îmi amintesc şi astfel ştiu că nu este o formaţiune nouă.

Imaginilor pe care le recombinăm le lipseşte calitatea de a fi cunoscute. Eu spun „combinare“; căci numai în combinarea elementelor psihice se află originalitatea, nu în materialul pentru care fiecare lucru din natură este o dovadă elocventă.

Dacă o combinaţie nouă are calitatea de a fi cunoscută, atunci avem de-a face cu un caz anormal: o eroare de amintire. Milioanele de acte ale reamintirii care au loc în creierul nostru vor consta în cea mai mare parte din reamintiri nemijlocite.

Un număr considerabil însă va consta din reamintiri mijlocite. Acest din urmă caz prezintă un interes deosebit. Aşa cum arată exemplul nostru cu amintirea mijlocită, o percepţie inconştientă, deci (impresie care a fost receptată pasiv de creier, poate determina...

Limba:Romana
Pagini: 260
Dimensiuni: 14X20
Data aparitiei:2015

RECENZII