Rugati-va sa nu va creasca aripi

Defectele mele sunt principala mea calitate. Defectelor mele le datorez putinul pe care l’am realizat eu în viata. Care este cel mai mare defect al dvs? Cel mai mare defect este….naivitatea.

Din iubirea mea fata de tara, face parte si disperarea mea de a vedea ce si cum traim. Va semnalez ca, mai nou, eu nu mai sunt disperat. (…) Disperarea este, în adâncul ei, o alta forma de speranta dar îmi dau seama ca lucrurile nu se vor mai îndrepta, în timpul vietii mele.

Pesimismul meu este modul de refuza sa judec normal, o anormalitate.”

Initial, aceasta carte trebuia sa fie o simpla versiune romaneasca a unui volum aparut in Franta in 1991, alcatuit pe baza textelor alese de autor din volumele Polemici cordiale si Viata ca o corida, publicate in 1983 si, respectiv, 1987. Ulterior, dorinta de a o imbogati in latura ei confesiva a impus mai multe adaugiri care au cerut, fireste, unele renuntari, pentru a nu impovara numarul de pagini. In eseurile, scrisorile, discursurile si convorbirile imaginare din acest fals apel la mediocritate, vocea auctoriala are in mod evident tendinta de a-si submina propriul discurs, abandonind din start arma cea mai eficienta a agresiunii intelectuale: ironia. Paler abordeaza teme morale sau estetice utilizind in mod constant personaje simbolice pentru a pune in scena infruntarea dintre trecut si prezent.

„In Rugati-va sa nu va creasca aripi", Paler utilizeaza simbolurile pentru a pune in scena infruntarea sa preferata: trecut versus prezent. Autorul face parte din galeria marilor pesimisti: e complet lipsit de acea orbire atit de necesara citeodata supravietuirii. Privirea lui e intotdeauna indreptata spre trecut, insa nu spre unul «glorios» (varianta banala a pesimismului), ci tocmai spre acela pictat in culorile infringerii.

Daca privirea aruncata in viitor a Casandrei ii aducea acesteia moartea, privirea intoarsa spre trecut, pentru a-l pune mereu in oglinda strimta a prezentului, va condamna ginditorul, in orice societate, la singuratate...” (Bogdan-Alexandru Stanescu)

„Octavian Paler este, probabil, unul dintre intelectualii romani ai ultimilor trei-patru decenii care poate fi socotit «director de constiinta». Iar de nu e singurul, este in chip sigur cel mai indreptatit sa fie numit asa. Dens, consistent, cuvintul lui avea o greutate naturala. O gravitate naturala. Niciodata usuratic...” (Alex. Stefanescu)

„Octavian Paler crede ca personalitatea umana are trei dimensiuni: viata publica, viata privata si viata secreta. Primele doua nu l-au interesat (spune autorul), doar a treia a fost tinta principala a scrierii lui. Viata secreta inseamna vis, subconstient, obsesie, tot ce este incontrolabil, ce nu poate fi construit.” (C. Rogozanu)

Limba:romana

Nr.pagini:360

Dimensiuni:20x13

An aparitie:2010

RECENZII