S-a zis cu noi

În 2011, George Chiriac publica Frica circulă prin subteran (ed. Casa de pariuri literare), un volum de poeme care, fără a emite pretenţii de mare originalitate, avea să-l aşeze pe tânărul autor într-o galerie selectă a poeţilor care sunt conştienţi de vocea lor într-un peisaj poetico-literar deseori haotic. Nu există un gen poetic al ororii ori al groazei ridicată la rang de fior liric, cel puţin nu în literatura noastră recentă.

Cu toate acestea, nu împărtăşesc nici părerea prefaţatorului volumului (A.R. Deleanu), care afirmă că poetul ne propune un „univers absolut original în literatura română”. E adevărat că nu avem un Edgar Allan Poe prin ogradă, dar parcă de un A.E. Baconsky, cu tenebroasele lui metafore şi cu vuietul fioros-gothic al versurilor sale, tot ne mai amintim.

S-a zis cu noi nu are nimic în plus faţă de grotescul bine temperat din precedentul volum. La George Chiriac, tema epică este doar un pretext pentru livrarea unei emotivităţi sumbre, cu dese accese paranoide şi scene absurd-agresive. Unele pasaje par pastişe îngroşate ale tablourilor ludic-incitante din Lewis Carroll.

Tonul care străbate întregul volum este scufundat sub ţesătura epică a unor imagini deseori gratuite („marea era ca o femeie / frigidă şi rece şi melancolică”, „îmi mângâi pielea cu o mierlă moartă / rece şi melancolică” ş.a.), însă întâlnim şi descrieri de o plasticitate preţios-prozaică, foarte bine alese: „disperarea e ca o sârmă plină de rufe învechite”, „deasupra noastră / pluteşte doar această hemoragie a stărilor / ca o coadă la carne şi una la / lapte ca nişte plămâni tineri / umpluţi cu flori de măr şi cu sânge”).

Limba: romana

Nr.pagini: 73

Dimensiuni: 15x21

An aparitie: 2013

RECENZII