Un apartament la Paris

Un apartament la Paris - Michelle Gable

…pornind de la fapte istorice, una urmareste spectaculosul jurnal al lui Marthe de Florian, celebra demimondena a Parisului de la sfarsitul veacului al XIX-lea, cealalta, viata unei experte in mobila europeana de la casa de licitatii Sotheby’s, April Vogt.

Pe masura ce April, ajutata de un seducator avocat parizian, descopera secretele vietii tumultuoase a lui Marthe, o intreaga epoca, stralucitoare si framantata, se contureaza aducand in prim-plan figurile unor personaje cunoscute, precum pictorul Giovanni Boldini sau Robert de Montesquiou, dar si locuri sau cafenele din vechiul Paris: Maxim’s, Cafe Zephyr, Folies Bergeres, Opera Garnier, Pigalle.

Fragmente:

…in vreme ce soţul ei îşi aranja papionul şi-şi netezea mânecile jachetei, ba îndesând, ba trăgând de hainele de pe el pentru un rezultat perfect, April îşi pregătea valiza pentru zborul de noapte către aeroportul Charles de Gaulle.

În mod normal era o călătoare pricepută, obişnuită cu voiajele, dar călătoria aceasta de treizeci de zile îi punea al naibii de multe probleme cu privire la greutatea valizei.

Nu pleca niciodată pentru mai mult de o săptămână, dar se părea că, la un moment dat, între „gramada de rahat“ şi tipărirea biletului de avion, cineva îi şoptise lui Peter că de data aceasta nu era vorba de o descoperire obişnuită. „Stai cât e nevoie“, i-a spus. „Putem să- ţi prelungim şederea.“

April avea să- i reamintească de asta mai târziu.

— Ce- i cu tine? a întrebat- o Troy, observând că soţia lui se încruntase. Îşi mai îndreptă niţel cămaşa.

— Valiza asta. Nu-s sigură că am suficiente lucruri. Treizeci de zile. Paris. În iunie. Asta înseamnă că temperatura poate să sară oricând cu douăzeci de grade în sus sau în jos în aceleaşi douăzeci şi patru de ore.

Cum se spune, nu te duci la Paris de dragul vremii. April îşi ridică privirea şi ochii i se opriră pe butonul de la manşeta lui stângă, care reflecta lumina candelabrului din tavan.

Pasiunea evaluării era un obicei imposibil de stăpânit, April trebuia să-i interzică creierului ei să calculeze cu cât s-ar vinde la licitaţie nu ştiu ce buton din onix şi platină.

Nu însemna c-ar fi dorit să-i moară pe loc soţul, că evaluarea ar fi fost o chestie normală sau că o făcea cu gândul de a câştiga ceva.

Evaluările ei mentale erau mai de grabă un produs secundar al faptului că lucra la cea mai mare casă de licitaţie din lume.

— Ce-i cu privirea asta? a întrebat Troy, uşor amuzat. Nu merg butonii la cămaşa asta?

— Ba da, merg perfect.

April privi în altă direcţie, uşurată că nu se specializase în ornamente primite ca moştenire de la vreo rudă ţicnită, ursuză şi plină de riduri, şi că, prin urmare, îi lipseau cunoştinţele ne cesare ca să evalueze ce purta soţul ei.

În evaluarea lui Troy Vogt avea însă un adevărat doctorat, muncit din greu. Acela-i spunea că butonii, cei pe care soţul ei îi păstra pentru ocazii speciale din cadrul slujbei, erau inestimabili, cel puţin pentru el.

Ce-i spunea despre cine avea să fie prezent cu ocazia asta nu o interesa pe April în nici un fel...

Limba: romana
Nr. pagini: 359
Dimensiuni: 13X20
An aparitie: 2015

RECENZII