Vasile Voiculescu. Proza

Vasile Voiculescu : Un chip ca intr-o xilografie veche: numai linie si lumina. Doi ochi in care palpaiesc launtric fluxuri de vis. O barba, trasa parca anume din teama, peste aceasta pura indiscretie interioara a fetii. Si un mare nedreptatit.”
AL BADALUTA: Medalion, V. Voiculescu, Viata Literara, 12 martie 1927

Vasile Voiculescu, pe numele sau adevarat Vasile Costache Voicu, s-a nascut la 27 noiembrie 1884, in comuna Pirscov, judetul Buzau, conform certificatului de nastere. Surorile mai mari ale scriitorului dau ca data reala de nastere noaptea de 12 spre 13 octombrie 1884. Primele doua clase de liceu le urmeaza in Buzau, la Liceul „B.P. Hasdeu”, dupa care se muta la Bucuresti, la Liceul „Gh. Lazar”, unde ii are colegi pe Ciprian, Urmuz, pictorul Nicolae Constantinescu, impreuna cu care infiinteaza o societate literara, botezata „Cap de rata”.
Studiile universitare le incepe in 1902, cand urmeaza un an la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti, pe care o abandoneaza in favoarea Facultatii de Medicina, absolvite in 1910. In acelasi an, se casatoreste cu Maria Mitescu, cu care are de-a lungul anilor cinci copii.
De la debutul cu volumul Poezii din 1916, pana la aparitia povestirilor, scriitorul colaboreaza la mai multe reviste si este premiat de Academia Romana pentru opera poetica.
In 1946, incepe scrierea povestirilor, care vor vedea lumina tiparului postum, douazeci de ani mai tarziu, grupate in doua volume, sub ingrijirea lui Ion Voiculescu si Victor Iora.
Primul volum este intitulat Capul de zimbru, iar al doilea Ultimul berevoi.
Destinul postum al operei incepe in 1964, cand este editat volumul Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara de V. Voiculescu. In 1970, apare romanul Zahei Orbul

Limba:romana

Nr.pagini:402

An aparitie:2006

RECENZII