Viata ca extaz

Viata ca extaz. Natura, barbatul, femeia - Alan Wats

Tema este deosebit de importanta, iar abordarea pe care ne-o propune aceasta carte erudita, dar totusi anternanta si subtila, este pe masura temei...

Fragmente din carte:

Ştiinţă şi natură

Pentru a proteja tălpile de pământul aspru, un rege din vechea Indie a venit cu ideea ca întreg teritoriul să fie acoperit cu piei de animale.

Unul dintre înţelepţii de la. curte a remarcat, însă, că acelaşi rezultat poate fi obţinut mult mai simplu, luând o singură piele, tăind-o în bucati şi îmbinând aceste bucăţi sub tălpi.

Iată cum au apărut primele sandale. Pentru un hindus, tâlcul povestirii nu este de a ilustra ingeniozitatea tehnică, ci de a ilustra o parabolă despre două atitudini diferite faţă de lume, atitudini ce corespund, oarecum, celor două tipuri de cultura progresist şi tradiţional.

Numai că, în acest caz, soluţia mai ingenioasă reprezintă cultura tradiţională, în care exişta sentimentul că este mai uşor pentru om să se adapteze la natură, decât să adapteze natura la nevoile lui.

Iată de ce ştiinţa şi tehnologia, aşa cum ne sunt ele cunoscute, nu au apărut în Asia.

în general, occidentalii au impresia că indiferenţi asiaticului faţă de controlul tehnic al naturii se explică fie printr-o toropeală specific tropicală, fie prin lipsa unei conştiinţe sociale.

Este uşor să aluneci în greşeala de a crede că religiile preocupate să găsească soluţii lăuntrice mai curând decât remedii exterioare la problema suferinţei încurajează indolenţa faţă de foamete, nedreptate şi boală. Este uşor să spui că ele sunt nişte metode prin care aristocraţii îi exploatează pe săraci.

Dar, probabil, nu este la fel de uşor să vezi că săracii sunt exploataţi şi în clipa cand sunt convinşi să dorească tot mai multe posesiuni, când sunt făcuţi să confunde fericirea cu insaţiabila achizitionare de bunuri.

Puterea de a modifica natura sau de a săvârşi miracole escamotează adevărul că suferinţa este relativă, iar dacă natura are oroare de vid, asta se dovedeşte a fi adevărat mai ales în privinţa necazurilor.

Experimentul occidental care-şi propune să schimbe rosturile naturii prin intermediul ştiinţei şi tehnologiei isi are originea în cosmologia de tip politic a creştinismului.

Apologeţii creştini au de bună seamă dreptate când spun că ştiinţa a apărut cu precădere în contextul tradiţiei iudeo-creştine, în pofida conflictelor dintre cele două abordări.

Creştinismul şi ştiinţa pot intra în conflict pur si simplu din cauză că vorbesc aceeaşi limbă şi au de-a face cu acelaşi univers - universul faptelor. Pretenţia de unicitate a creştinismului este strâns legată de insistenţa cu care se afirmă veridicitatea anumitor fapte istorice.

Pentru celelalte tradiţii spirituale, faptele istorice nu au aâta importanţă, însă pentru creştinism a fost dintotdea-una „esenţial” faptul că Iisus Hristos a înviat fizic din morţi, că a fost, biologic vorbind, născut din fecioară şi ca până şi Dumnezeu are acel tip de realitate obiectivă si fermă pe care îl asociem de regulă cu „faptele brute”.

Creştinul care simte că lucrurile nu stau chiar aşa va ezita sa insiste prea mult asupra prezumptivei unicităţi a religei sale. Oricum, actualmente, atât în teologia catolică, cat şi în cea protestantă, există tendinţa de a reafirma istoricitatea naraţiunii biblice.

Chiar printre teologii liberali, care pun la îndoială veracitatea miracolelor, această...
 

Limba: romana
Nr. pagini: 270
Dimensiuni: 13X20
An aparitie: 2014

RECENZII