Visurile unui vizionar

In afara interesului cititorului fata de semnificatia filosofica a Visurilor unui vizionar, mai exista aici si un interes fata de fenomenele oculte, pe care le aflam din raportarea lui Immanuel Kant la viziunile lui Swedenborg.

Cititorul ar voi sa stie ce poate crede din aceste relatari uimitoare asupra lumii spiritelor, pe care le fac unii dintre vizionarii din zilele noastre, mai putin celebri decat Swedenborg; sau poate ar voi sa stie cum ar putea avea el insusi acces la o astfel de lume a spiritelor.

La astfel de intrebari, eseul lui Kant nu da un raspuns direct, ci numai unul general, dar incurajator: si anume ca fiinta umana, prin constitutia sa, are capacitatea de a comunica prin suflet atat cu ceilalti oameni, cat si cu spiritele (cu cei care au fost candva oameni).

Dar in ultimul caz aceasta posibilitate este, in general, redusa, fiind evidenta numai ca exceptie. Pe aceasta baza noi formam impreuna cu lumea spiritelor o mare comunitate, asemanatoare unei republici bine organizate.

Cum sa ne manifestam in cadrul acestei comunitati in raport cu spiritele si cat sa le lasam sa intervina in viata noastra ramane la latitudinea fiecaruia dintre noi. Rodica Croitoru


Fragment din carte:


…a da curs oricarei curiozitati si nu a impune alte limite dorintei de cunoastere decat incapacitatea, este un zel ca / nu se acorda rau cu eruditia.

Dar din numarul infinit de probleme, ce se prezinta de la sine gandirii, a le alege pe cele a caror solutionare il intereseaza pe om, este meritul intelepciunii.

Atunci cand stiinta si-a parcurs traseul, ea ajunge in mod natural in punctul unei modeste increderi si spune, involuntar despre sine: Cat de multe lucruri exista totusi, pe care eu nu le inteleg!

Dar ratiunea maturizata de experienta, si ajunsa la intelepciune spune cu sufletul senin prin gura lui Socrate in mijlocul marfurilor care se etaleaza intr-o zi de iarmaroc: Cat de multe lucruri exista totusi, de care eu nu am deloc nevoie!

Astfel, la sfarsit se reunesc doua tendinte de o natura atat de diferita intr-una singura, cu toate ca la inceput ele au avut directii diferite, unde prima este vana si nesatisfacuta, iar a doua este serioasa si satisfacuta.

Caci pentru a face o alegere rationala, trebuie mai intai sa cunoastem ceea ce este inutil si chiar imposibil; dar stiinta ajunge, in cele din urma, sa determine limitele stabilite ei conform naturii ratiunii umane; iar toate proiectele lipsite de fundament, care de altfel pot sa nu aiba in ele insele o alta indemnitate, decat ceea de a fi plasate in afara sferei umane, dispar in limbusul vanitatii.

Atunci metafizica insasi devine ceva, care se indeparteaza destul de mult de ceea ce este ea astazi, pe care cel mai putin am putea sa o presupunem ca insotitoare a intelepciunii.

Limba: Romana
Nr.pagini: 120
Dimensiuni: 17x24
An aparitie: 2013

RECENZII