Vorba lui Tanase

Vorba lui Tanase (George V. Grigore)

Palatul Voievodal de la Curtea Veche a Centrului Istoric a găzduit timp de cinci ani manifestarea "D'ale Bucureştilor, carnaval la 1900”, care îşi propunea reconstituirea atmosferei oraşului de altădată.

Epigraful ce stătea în capul evenimentului aparţine lui Caragiale: "Nici viitorul nu mai e ce-a fost".

Trăim la aproape un veac distanţă de Caragiale şi Tănase, dar invocăm mereu epoca lor.

Marele comic a descris-o cu lux de amănunte în cupletele sale pline de vervă şi umor, iar marele dramaturg a imortalizat-o în cunoscutele-i piese de teatru.

Din păcate, parcă ne place şi pe undeva, parcă regretăm că nu am trăit-o. E atat de asemănătoare societatea de astăzi, ca moravuri, cu cea din zorii secolului al XX-lea încat te întrebi cum de se spune că am evoluat.

A avut ceva atractiv, ceva special pe alocuri, acest trecut "parfumat". Poate chiar şi parfumurile ce impregnau epoca erau puţine dar bune, iar astăzi, fiind multe, multe, se amestecă şi devin ameţitoare.

Citiţi şi inspiraţi adânc! lată, se simte Parfum de Bucureşti!
Conf. univ. dr. George V. Grigore

DIN CARTE:

DRAGOSTEA E CA Sl-O RÂIE (Zavaidoc)

Dragostea e ca şi-o râie:
Te mănânci şi-n călcâie! Dragostea e ca şi-o râie:
Te mănâncă şi-n călcâie!
Şi te scarpini şi de-o stâncă. Ziua, noaptea, te mănâncă! Dragostea-i ca băutura,

Când o bei te ia căldura! Dragostea-i ca băutura,
Când o bei te ia căldura!
Ea te-nmoaie şi te-mbată Ş te iasă leşinată!
Cine iubeşte şi spune Ăla nu e om pe lume!

Cine iubeşte şi spune Ăla nu e om pe lume!
Cine iubeşte şi tace Nici dracii' n-are ce-i face!
Foaie verde, foi de soc,
Să mănânci peşte batog,

Să bei vin de la Medoc,
Ş să-ţi cânte Zavaidoc!
Hai toc toc toc toc toc toc,
Pentru tine ard în foc!

Dragostea e ca şi-o râie
Te mănâncă şi-n călcâie!
Şi te scarpini şi de-o stânci.
Ziua, noaptea, te mănâncă!

Limba: romana
Nr. pagini: 174
Dimensiuni: 14X20
An aparitie: 2015

RECENZII